2025

Activiști au protestat în fața Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene pentru a cere eliberarea fondurilor UE destinate proiectelor comunitare energetice din județele de tranziție (Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș).

2025

Activiștii au înlocuit panouri publicitare din stațiile de autobuz din București pentru a expune costurile uriașe, atât în bani, cât și în vieți umane sau infrastructură pe care șase mari poluatori le transferă oamenilor în loc să le plătească.

2025

Organizațiile Greenpeace CEE (Europa Centrală și de Est) au publicat o nouă investigație în care expun legătura dintre IKEA și distrugerea continuă a unora dintre cele mai prețioase păduri din Europa, situate în Munții Carpați din România.

2024

20 de activiști din România, Bulgaria și Cehia au protestat la sediul OMV Petrom din București împotriva proiectului Neptun Deep. Proiectul este o amenințare la adresa obiectivului de neutralitate climatică și un pericol pentru fauna sălbatică a Mării Negre.

2023

Activiști au protestat la locul exact unde conducta proiectului Neptun Deep din Marea Neagră va ajunge pe uscat. Activitatea a inclus mesaje atât la suprafață, cât și subacvatice, care solicită protejarea Mării Negre în fața unui proiect de exploatare.

2022

Activiștii au protestat împotriva exploatărilor forestiere ilegale și a corupției din silvicultură pe o zonă uriașă dintr-un sit Natura 2000 din Carpați. Mesajul a subliniat consecințele devastatoare ale defrișărilor din ultimele decenii.

2021

Greenpeace România a dezvelit o statuie aurită a fostului premier Florin Cîțu în timpul unei ședințe guvernamentale privind dosarul UNESCO Roșia Montană. Acțiunea a fost un protest față de declarațiile recente ale premierului.

2020

Greenpeace România și Valea Jiului Implicată au lansat primul proiect de artă stradală din Valea Jiului, realizând o murală vie și colorată pe o clădire din centrul orașului Petroșani. Proiectul urmărește să promoveze o viziune de dezvoltare durabilă.

2019

Mii de români au protestat simultan în București, 20 de orașe din România și capitale europene precum Bruxelles, Londra și Praga, împotriva tăierilor ilegale de păduri. Protestatarii au cerut protecția strictă a pădurilor primare și seculare.

2018

Activiștii au protestat cerând Guvernului României să susțină includerea sitului Roșia Montană în patrimoniul UNESCO, recunoscându-i valoarea mondială. Activiștii au livrat Guvernului pungi pline cu „bani”, simbolizând achiziționarea sitului.

2017

Activiștii s-au legat de utilaje și au blocat operațiunile de exploatare forestieră ilegală dintr-o pădure cvasivirgină din Munții Ciucaș. Protestul solicită Ministerului Apelor și Pădurilor să stopeze defrișările în pădurile virgine și cvasivirgine.

2016

Activiști din 5 țări au protestat la marginea unei mine de cărbune din Runcurel, județul Gorj, împotriva exproprierilor abuzive care ar permite Complexului Energetic Oltenia să extindă mina. Mulți localnici s-au alăturat protestului.

2015

Greenpeace România a lansat un proiect în Rovinari, un oraș bazat pe cărbune, oferind panouri solare școlii locale pentru a sprijini tranziția către surse regenerabile. Instalația fotovoltaică este compusă din 40 de panouri, fiecare cu o capacitate de 250 W. 

2014

25 de activiști din 7 țări au protestat pașnic la Puiești și au declarat o zonă de carantină în jurul primei sonde de foraj a companiei Chevron pentru explorarea gazelor de șist. Activiștii au format un lanț uman la intrarea perimetrului Chevron.

2013

50 de activiști din 10 țări au protestat împotriva proiectului minier de la Roșia Montană prin pătrunderea și organizarea unei simulări de exploatare în curtea Parlamentului României. Au început să „caute și ei după aur”.

2011

Activiști Greenpeace au cerut companiei de energie Enel să abandoneze construirea termocentralei pe cărbuni de lângă municipiul Galați. Un alt motiv de protest a fost angajamentul Enel pentru finanțarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. 

2010

15 activiștii au blocat accesul în compania Roșia Montană Gold Corporation și au instalat în fața sediului RMGC tabăra de Salvare a Roșiei Montane. Protestul s-a încheiat la intervenția poliției și toți activiștii implicați au fost arestați.

2008

În timpul vizitei președintelui francez Nicolas Sarkozy în România, activiștii au afișat un banner pe Arcul de Triumf din București, solicitând guvernului român să interzică cultivarea porumbului modificat genetic (MG).

2007

Treizeci de activiștii au plasat Insula Brăila în carantină după ce investigațiile au descoperit că acolo se cultiva și recolta soia modificată genetic (OMG) ilegal.

2004

Greenpeace România a organizat o strângere de semnături pentru a aborda problema poluării din Roșia Montană. Petiția urma să fie trimisă către Prim-Ministru.

2002

În ianuarie 2002, activiștii și comunitatea locală au protestat împotriva cianurării folosite pentru  extracția de aur din mina de la Roșia Montană.