Din România până în Statele Unite, mișcarea de mediu este sub asediu.
În procesele abuzive de tip SLAPP (Strategic Lawsuits Against Public Participation – Procese Strategice Împotriva Participării Publice), cel mai periculos efect nu se rezumă la soluția pronunțată, ci se reflectă în efectele și consecințele pe care le generează.
Nu e niciodată despre dreptate. E despre hărțuire, cenzură, intimidare și limitarea drepturilor la protest, participare publică și acces la justiție pentru cetățenii sau organizațiile care expun informații de interes public. În spatele acestor procese stau, de regulă, cei extrem de puternici din punct de vedere financiar sau politic: corporații, grupuri de lobby, politicieni sau chiar organe ale statului.
În România, în 2025, am fost ținta unui proces abuziv în justiție inițiat de Romgaz Bahamas, compania de stat din subordinea Ministerului Energiei. Un proces fără nicio bază, a cărui întreg scop a fost discreditarea și denigrarea noastră publică. Fapt demonstrat de retragerea dosarului chiar în dimineața primei înfățișări.
În SUA, procesele nefondate, intentate consecutiv de Energy Transfer împotriva Greenpeace International și a entităților Greenpeace din SUA începând cu 2017 sunt probabil cele mai reprezentative exemple de SLAPP din lume.
VREM PROTECȚIA LEGALĂ REALĂ împotriva intimidării, în special a hărțuirii juridice prin procese abuzive și prin folosirea cheltuielilor de judecată ca instrumente de reducere la tăcere.
CEREM:
1) Transpunerea în legislație românească a directivei europene Anti-SLAPP
- Problema pe care vrem să o adresăm: România este considerată una dintre țările europene cu cele mai multe procese abuzive de tip SLAPP, clasându-se în top 4 european alături de Italia, Serbia și Turcia1.
- Soluția pe care ne-o dorim: Ca România să își respecte obligația de a transpune integral și comprehensiv directiva în legislația națională până pe 7 mai 2026. În ianuarie, Ministerul Justiției a publicat un proiect de lege, în urma mai multor runde de consultări la care am participat și noi. Deși directiva își propune să apere activiștii și jurnaliștii de proceduri judiciare abuzive, în forma actuală, oferă protecție limitată ONG-urilor în ceea ce privește accesul la justiție.
2) Respectarea prevederilor Convenției de la Aarhus cu privire la accesul neîngrădit la justiție
- Problema pe care vrem să o adresăm: Legislația românească și instanțele din România permit folosirea cheltuielilor de judecată ca instrument de presiune și ca metodă de a îngrădi accesul la justiție a ONG-urilor și cetățenilor. Asta încalcă unul dintre principiile cheie ale Convenției care obligă statele semnatare, inclusiv România, să asigure că litigiile de mediu nu sunt „excesiv de costisitoare” pentru cei care le inițiază, astfel încât toți cetățenii și societatea civilă să aibă dreptul de a se adresa justiției în cazul proiectelor cu impact de mediu semnificativ.
- Soluția pe care ne-o dorim: Reglementarea problemei cheltuielilor de judecată pentru organizațiile de mediu care acționează în interes public și în conformitate cu legea, inclusiv prin definirea termenului de cheltuieli rezonabile și impunerea unui prag valoric maxim, similar cu cel din Marea Britanie unde reclamanții beneficiază de un plafon al cheltuielilor de judecată.
Sursă