Bruxelles – Comitetul pentru energie al Parlamentului European a propus restricții pentru controversatele subvenții pentru utilitățile energetice în votul său privind reforma pieței energiei. Așa-numitele mecanisme de capacitate – subvențiile naționale pentru păstrarea centralelor electrice în regim de așteptare – ar fi permise doar ca o “ultimă soluție” și ar fi puternic reglementate.

Comunicat de presă – 21 februarie 2018

Sebastian Mang, consilier al Greenpeace pentru politica energetică a UE, a declarat: „Astăzi, bunul simț a învins nepotismul. În timp ce multe guverne încearcă să susțină artificial companiile energetice care nu reușesc să supraviețuiască natural, Parlamentul recunoaște puterea energiilor regenerabile și că banii contribuabililor nu ar trebui să fie irosiți pe centrale electrice vechi, poluante. Această reformă energetică trebuie să fie o investiție în viitorul nostru și să împuternicească milioane de europeni dornici să combată schimbările climatice și să producă propria lor energie”.

Comitetul a cerut o evaluare la nivelul UE a cererii și ofertei. În cazul unor preocupări privind securitatea energetică, țările ar trebui să abordeze neajunsurile prin creșterea resurselor regenerabile, a eficienței energetice și a numărului de interconexiuni. De asemenea, a inclus termenele limită stricte pentru plățile în regim de rezervă și a aprobat propunerea Comisiei de a pune capăt acestor plăți în 2025 pentru toate centralele care emit peste 550g de dioxid de carbon per kilowatt oră, ceea ce ar exclude cărbunele. Aceste modificări ar impune țărilor să elimine sau să reformeze mecanismele de capacitate existente, cum ar fi mecanismele poloneze recent aprobate, care ar putea costa contribuabilii polonezi peste 8,9 miliarde de euro până în 2030.

Spre deosebire de Consiliu, comitetul a sprijinit propunerea Comisiei de a acorda cetățenilor europeni un rol în sectorul energetic, de exemplu prin menținerea regulii conform căreia energia din surse regenerabile de mici dimensiuni va fi preluată de rețea înainte de energia din alte surse, cum ar fi cărbunele și energia nucleară („priority dispatch”). Comitetul dorește, de asemenea, să faciliteze generarea și distribuirea energiei electrice în comunitățile lor.

De asemenea, negociatorul comisiei, europarlamentarul Krišjānis Kariņš (PPE), a primit și mandatul de a începe negocierile. Se așteaptă ca negocierile tripartite dintre Consiliu, Comisie și Parlamentul European privind noile norme privind energia să înceapă la sfârșitul lunii martie.

La 18 decembrie 2017, în poziția sa preliminară privind reforma energetică, Consiliul a respins cerințele pentru guvernele naționale de a justifica mecanismele de capacitate. De asemenea, miniștrii au propus extinderea termenului de la 2025 la 2035 pentru acordarea unor astfel de plăți instalațiilor de cărbune existente care emit peste 550g de dioxid de carbon pe kilowatt oră.