ClientEarth și Greenpeace România s-au adresat Comisiei Europene în legătură cu nivelul foarte scăzut al sancțiunilor aplicate de către autorități operatorilor centralelor termice pe cărbune care încalcă legislația europeană, cerând Comisiei să acționeze.

Amenzile, care în unele cazuri sunt la același nivel cu cel aplicat restaurantelor care permit clienților să fumeze în interior, sunt parte a eșecului sistematic al României de a stabili și aplica sancțiuni corespunzătoare.

Industriile care încalcă legislația europeană în domeniul poluării trebuie să fie sancționate financiar sau prin alte metode în cazul în care funcționează ilegal. Conform Directivei privind emisiile industriale (IED), statele membre sunt obligate să adopte sancțiuni „eficiente”, „proporționale” și „disuasive” pentru a pedepsi acei operatori care nu se conformează legislației.

În România, sancțiunile impuse operatorilor termocentralelor pe cărbune sunt mult prea mici pentru a împiedica funcționarea ilegală a acestora. Spre exemplu, pentru operatorii termocentralelor pe cărbune, ale căror venituri anuale sunt, de regulă, între 86 și 400 milioane euro, sancțiunea pentru funcționarea fără autorizație este o amendă singulară de la 30.000 la 60.000 lei. Mai mult, dacă operatorul achită amenda în 15 zile, nivelul scade la jumătate din minim, adică 15.000 lei.

Prin comparație, în Spania și Grecia, operatorii termocentralelor se expun amenzilor de până la 2,000,000 euro pentru funcționarea fără autorizație.

Autorizațiile de mediu reglementează toate condițiile de funcționare a unei termocentrale, iar în lipsa autorizației, termocentrala nu trebuie să funcționeze. Autorizațiile de mediu stabilesc nivelul maxim de poluare acceptabil a fi generat de o termocentrală, aspect esențial pentru protejarea sănătății oamenilor și pentru protecția mediului înconjurător. Poluarea aerului poate cauza afecțiuni respiratorii cronice și acute, și sporește riscul deceselor premature.

”Amenzile impuse termocentralelor pe cărbune care funcționează fără autorizație integrată de mediu, precum și celor ce nu se conformează limitelor de emisii industriale, fac parte dintr-un sistem sancționatoriu complet ineficient și lipsit de sens prin care, practic, operatorii sunt încurajați să continue să încalce legea” declară avocata ClientEarth, Dominique Doyle.

”România este printre cei mai mari poluatori din UE și, deși în prezent deține președinția Consiliului UE, aproape jumătate din termocentralele pe cărbune – deținute de companii de stat – au funcționat ani la rând și încă funcționează fără a deține o autorizație integrată de mediu. România are un potențial enorm de a construi un sistem energetic sustenabil,  dar, în loc să sprijine prin investiții producția de energie regenerabilă, continuă să permită încălcarea legislației împotriva poluării fără sancțiuni efective.”

Autoritățile naționale nu doresc să aplice sancțiuni suplimentare termocentralelor deja sancționate. În prezent, trei din opt termocentrale pe cărbune funcționează din 2013 fără autorizație integrată de mediu, însă au fost amendate doar o dată. Sancțiunile ar putea fi mai eficiente și ar putea descuraja funcționarea ilegală dacă autoritățile le-ar aplica în mod repetat.

Instanțele din România au fost, de asemenea, ezitante în a menține sancțiunile aplicate operatorilor aflați în ilegalitate, contribuind la această problemă sistemică. Conform legislației naționale, termocentralelor care funcționează fără a deține autorizație integrată de mediu li se aplică și sancțiunea suspendării imediate a activității. Cu toate acestea, suspendarea activității este întârziată dacă operatorii contestă sancțiunile în justiție. Aceștia se asigură că activitatea nu va fi suspendată profitând de procedurile judiciare pentru a prelungi durata proceselor pe parcursul mai multor ani.

”Aceasta este o problemă sistemică – legislativul nu asigură sancțiuni adecvate, executivul nu le aplică corespunzător și sistemul judiciar nu-și dovedește eficiența în a soluționa cauzele ce vizează aceste sancțiuni. Legislația europeană nu poate fi aplicată într-un astfel de sistem, acesta fiind și motivul pentru care am adus această problemă în atenția Comisiei”, a declarat campaignerul Greenpeace România, Cosmin Pleșcan.

România se confruntă deja cu o procedură de infringement din partea Comisiei pentru lipsa autorizațiilor integrate de mediu.

Dominique Doyle adaugă: ”Deși această procedură de infringement lansată de Comisie în 2017 este binevenită, ea vizează efectul și nu cauza. Poluatorii industriali sunt vizați de reglementări din ce în ce mai stricte, însă dacă România nu introduce sancțiuni eficiente, proporționale și disuasive, nu va exista nicio grabă pentru termocentrale să se conformeze legislației acum sau în viitor”, a adăugat Dominique Doyle.

Comisia va examina plângerea formulată de ClientEarth și Greenpeace și urmează să decidă dacă va lua măsuri legale împotriva României.

Pentru mai multe info – Cosmin Pleșcan, campaigner Greenpeace România – 0755.510.126

 

 

Despre noi:

ClientEarth este o organizație care se bazează pe forța legii pentru a proteja oamenii și planeta. Suntem avocați internaționali ce caută soluții practice pentru cele mai mari provocări ale mediului înconjurător. Luptăm împotriva schimbărilor climatice, protejăm oceanele și fauna sălbatică, susținem o administrare solidă a pădurilor, o energie mai curată, un mediu de afaceri mai responsabil și o administrație transparentă. Credem că legea este un instrument pentru schimbări în mai bine. Din birourile noastre din Londra, Bruxelles, Varșovia, Berlin, New York și Beijing, lucrăm cu permanent cu legea, de la stadiile incipiente și până la implementarea acestora. Iar atunci când legea este încălcată, ne adresăm justiției pentru a o aplica.

Greenpeace este o organizație internațională independentă, prezentă în mai mult de 50 de țări din lume, acționând pentru schimbarea atitudinilor și comportamentelor, pentru protejarea și conservarea mediului înconjurător și promovarea păcii. Pentru a-și menține independența, Greenpeace nu acceptă donații de la guverne, partide politice sau corporații, ci se bazează mai ales pe donații de la persoane fizice.