Sărăcia energetică nu este doar o problemă economică, ci și una profund socială, cu un impact disproporționat asupra femeilor, în special a femeilor singure sau care conduc familii monoparentale. La nivel global, femeile reprezintă 70% din populația celor 1,3 miliarde de oameni care trăiesc în sărăcie. În Uniunea Europeană, lipsa de date dezagregate pe criterii de gen face ca dimensiunea reală a problemei să fie greu de cuantificat, dar cercetările existente arată că femeile sunt mult mai expuse riscului de sărăcie energetică. De exemplu, în Barcelona, 70% din subvențiile acordate pentru combaterea sărăciei energetice au fost primite de femei. În 2020, 7,8 milioane de gospodării din UE erau formate din părinți singuri, 85% dintre acestea fiind alcătuite exclusiv din femei și copiii lor. În 2022, 43,5% dintre gospodăriile cu un singur adult și copii dependenți erau expuse riscului de sărăcie și excluziune socială.
Deși Parlamentul European a cerut încă din 2016 integrarea unei dimensiuni de gen în politicile energetice, acest aspect nu este reflectat suficient în acțiunile concrete. Studiile arată că doar anumite inițiative, precum Fondul Social pentru Climă sau Renovation Wave, includ elemente de justiție de gen, și acelea doar la nivel strategic, nu încă și operațional. În majoritatea politicilor, conceptele de „consumator vulnerabil” sau „gospodărie cu venituri mici” ignoră dimensiunile sociale și relaționale ale sărăciei energetice. Este esențial ca statele membre să recunoască impactul diferit pe care sărăcia energetică îl are asupra femeilor și să implementeze măsuri specifice, de la finanțare dedicată până la consultanță specializată pentru alegerea soluțiilor de eficiență energetică.
O inițiativă a societății civile care caută să schimbe percepția decidenților pe aceste subiect este rețeaua Women in Solidarity for Energy (WISE), lansată la finalul anului trecut la Sofia. WISE își propune să asigure prioritizarea femeilor singure și vulnerabile în strategiile de tranziție energetică și sprijină politici incluzive prin colaborare cu ONG-uri și grupuri de inițiativă cetățenească din șapte state membre (Bulgaria, Croația, Franța, Ungaria, Grecia, Italia și Țările de Jos). Rețeaua militează pentru recunoașterea sărăciei energetice ca problemă de justiție socială și susține măsuri precum simplificarea facturilor la energie, îmbunătățirea accesului la subvenții și dezvoltarea programelor de educație financiară pentru femei.
O tranziție verde echitabilă nu poate fi realizată fără a integra perspectiva de gen în politicile publice. În absența unor măsuri clare și a unui cadru de monitorizare adecvat, femeile vor continua să fie disproporționat afectate de sărăcia energetică. Este momentul ca Uniunea Europeană și statele membre să adopte politici energetice care să nu lase pe nimeni în urmă, punând accent pe echitate, incluziune și solidaritate.
Comitetul Economic și Social European (CESE), din care fac parte, și-a asumat un angajament ferm în această direcție, susținând un cadru politic incluziv, bazat pe date dezagregate de gen și măsuri concrete pentru combaterea sărăciei energetice. Prin studii, conferințe și colaborări cu societatea civilă, CESE continuă să promoveze o abordare intersecțională, menită să reducă inechitățile și să sprijine femeile în tranziția energetică justă.
