Atunci când lucrezi pentru o organizație de mediu, primești tot felul de întrebări de la cunoscuți. Ce brand-uri sunt cele mai sustenabile? Care e cel mai nepoluant mod de transport? Tu unde îți reciclezi uleiul de gătit uzat?
E greu să ai mereu răspunsurile la tine, dar ce îmi place e că mă provoacă să mă documentez temeinic pe cât mai multe subiecte. Cel mai recent, o prietenă m-a întrebat ce o să fac Crăciunul acesta și cum o să-mi aleg „sustenabil” bradul. Intuiam deja niște criterii valide, dar nu am ratat oportunitatea să fac un research mai amănunțit.
Natural sau artifical?
„Ah, păi îți iei unul artificial și ai rezolvat problema, îl folosești mai mulți ani și nu tai nicio pădure.”
Nu tocmai, brazii artificiali sunt făcuți dintr-o combinație de elemente de plastic și metal, care sunt foarte greu de reciclat. Conform unui fact-check Euronews, un brad natural procesat în mod corespunzător emite undeva la 3,5 kg de dioxid de carbon echivalent, pe când unul artificial emite 40 de kg.
Ca regulă practică, dacă știi că îl vei păstra măcar 10–12 ani (și chiar mai mult, ideal), atunci are sens. Dacă îl schimbi rapid pentru că s-a demodat, pentru că s-a rupt sau pentru că „ai văzut unul mai frumos”, avantajele dispar.
Cât de „natural” poate fi un brad
Există mai multe nuanțe atunci când vine vorba de brazi naturali. Conform statisticilor, 34 de milioane de brazi sunt tăiați anual la nivel global, dintre care peste 95% sunt crescuți în pepiniere, adică exact pentru a fi vânduți ca brazi de Crăciun. E o veste bună, în sensul că nu vorbim automat despre o presiune directă pe păduri, dar vine cu alte întrebări. În pepiniere, obiectivul e producția, iar în unele cazuri se poate apela la pesticide și îngrășăminte care afectează solul și apele din apropiere.
„Deci până la urmă, cum pot să mă asigur că bradul natural pe care îl cumpăr nu provine din păduri naturale, dar nici nu e crescut cu pesticide?”.
Nu există o soluție perfectă, însă poți reduce mult riscul prin câteva criterii simple: să alegi local, fie de la Ocolul Silvic, fie de la vreo pepinieră, să cauți surse care vorbesc deschis despre cum cresc brazii și să te uiți după certificări acolo unde există.
„Să zicem că e mai clar cum să găsesc o sursă cât de cât ok, dar ce fac cu el după Crăciun? Unde îl duc?”.
Acest aspect e mai important decât crezi. Așa cum am spus și mai sus, un brad valorificat emite undeva la 3,5 kg de CO2, pe când unul care ajunge într-o groapă de gunoi sau în câmp emite 16 kg. Deci, dacă ți-ai luat brad natural, îți recomand să-l duci la un centru de colectare specializat. Le găsești la majoritatea magazinelor de bricolaj sau la supermarket-uri. Chiar dacă ajung eventual să fie folosiți pentru compost sau peleți, tot e mai bine decât să putrezească pe vreun câmp.
A fi sau a nu fi în ghiveci
Bradul în ghiveci pare, la prima vedere, varianta ideală. Și poate fi, dar numai dacă supraviețuiește și este replantat. Aici apare provocarea: un brad ținut săptămâni în interior, lângă surse de căldură, și scos apoi brusc afară are șanse mici să treacă cu bine peste șocul termic. Dacă nu ai un spațiu bun pentru plantare și un plan realist de îngrijire, riști să investești mult efort doar ca să ajungi la deznodământ nu foarte fericit.
Tradiție reinterpretată
Acum nu vreau să sun clișeic, dar cel mai sustenabil brad de Crăciun este cel pe care îl ai deja în casă. Fie că-l faci dintr-o beteală pe un perete, sau folosești un cadru pe care pui o instalație de lumini, poți să iei aceste sărbători ca un prilej de a-ți pune creativitatea la încercare și de a scuti un brad de la a fi tăiat.
„Și totuși… vreau să miroasă a brad în casă”
Înțeleg perfect această dorință, și eu simt că am acest atașament față de mirosul de brad și asocierea directă cu spiritul sărbătorilor. În același timp, îmi dau seama că pot să mă bucur de asta și fără să cumpăr un copac întreg. Ba chiar, m-am gândit pentru anul acesta să caut o coroană făcută din ramuri de brad și să o pun undeva prin casă. Astfel, îmi fac și bucuria și îmi reduc impactul asupra mediului.
După cum poți să observi, există multe nuanțe când vine vorba de decizia de a ne lua un brad de Crăciun. Ce sper eu e ca informațiile de mai sus să facă decizia puțin mai clară și, mai ales, puțin mai atentă. Nu perfecțiunea contează, ci direcția și intenția: să cumpărăm mai puțin, să folosim mai mult, să aruncăm mai puțin și să ne gândim din timp la ce se întâmplă după.
