Want to do more?
Implică-te ×
În 2017, la final de mandat, Ministrul Culturii Corina Șuteu a ascultat vocea societății civile și a depus la UNESCO dosarul pentru înscrierea Roșiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial. A urmat un lung șir de bâlbâieli și lupte politice. Guvernul Dăncilă a stopat procedura de înscriere după doar un an și a cerut UNESCO să amâne discutarea dosarului Roșia Montană. În 2020, Guvernul Orban a reluat procedura de înscriere la presiunea ONG-urilor, dar interesele politice amenință acum din nou protejarea patrimoniului din Apuseni.

Săptămâna trecută, Florin Cîțu a detonat bomba, propunând coaliției de guvernare retragerea dosarului pentru înscrierea Roșiei Montane pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Prim-Ministrul se alătură astfel altor politicieni “de aur” care au condus România ─ Traian Băsescu, Victor Ponta sau Viorica Dăncilă, devenind cel mai nou susținător al exploatării cu cianuri în Apuseni.

Presa a scris că declarația premierului vine în urma luptelor interne pentru șefia partidului.

Parlamentarii liberali din județul Alba au cerut deja public retragerea dosarului și se pare că filiala PNL Maramureș ar fi condiționat similar susținerea lui Cîțu în alegerile interne. Întâmplarea face că tot un guvernul PNL, pe atunci condus de Ludovic Orban, a solicitat Comitetului UNESCO reluarea procedurilor de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial, în ianuarie 2020.

Retragerea dosarului echivalează cu pierderea întregului demers început acum mai bine de cinci ani. Acest scenariu prelungește și mai mult starea de vulnerabilitate a comunității locale, fiind totodată un grav semnal de alarmă pentru ce și-a asumat Guvernul în raport cu protejarea patrimoniului României și prin convențiile internaționale asumate.

București, 9 decembrie 2013: activiștii Greenpeace pătrund în curtea clădirii Parlamentului și încep să sape după aur, în semn de protest împotriva exploatării de la Roșia Montană.

Gabriel Resources, compania canadiană care vrea să cianureze Roșia Montană, cere daune de aproape 5 miliarde de dolari!

În contextul arbitrajului început în 2015 la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială, retragerea dosarului în acest moment nu ar face decât să ajute Gabriel Resources, demontând argumentele avocaților Statului Român.

România s-a apărat susținând că investitorul canadian e cel care nu și-a îndeplinit obligațiile legale, nereușind să obțină avizele de mediu și descărcările de sarcină arheologică. De asemenea, compania nu a convins societatea civilă (locală, națională, internațională) de beneficiile și de siguranța proiectului, distrugerile culturale și de mediu fiind covârșitoare.

Marcos A. Orellana, profesor la George Washington University School of Law: 

“Nu numai că o includere a Roșiei Montane în lista UNESCO nu ar periclita poziția Statului Român în arbitraj, ci chiar ar întări apărarea sa în proces, având în vedere că vorbim de o decizie luată de UNESCO, nu de reprezentanții României.”

Vedere de sus a exploatării miniere abandonate din Roșia Montană

Discuțiile din coaliția de guvernare vor fi reluate mâine, 7 iulie. E important să le arătăm politicienilor că suntem cu ochii pe ei și că nu acceptăm să retragă dosarul Roșia Montană de pe masa Comitetului UNESCO.

Pentru că știm că “marilor lideri” le plac omagiile, am pregătit o surpriză pentru unul dintre cei care încearcă să ne vândă cianurarea drept dezvoltare. Miercuri, 7 iulie, de la ora 10, dezvelim o statuie în Piața Victoriei.