Nu orice are un preț bun merită cumpărat. Dacă vindem Pământul, altul nu mai e la vânzare. Protejarea Planetei e cea mai bună ofertă.

Da, prieteni, a venit din nou acea perioadă a anului! Simțiți mirosul de formaldehide și sulfuri, transpirația copiilor exploatați în fabrici, duhoarea de cabluri arse în curțile din spate? E perioada în care marile magazine își reduc prețurile (de multe ori fictiv) la obiecte produse în exces ca să te facă să simți deodată că ai nevoie de ele! E sărbătoarea deșănțată a consumului dinainte de colapsul civilizației și al lumii vii!

E Black Friday! O adevărată vineri neagră pentru planetă și pentru cei mai săraci locuitori ai săi, care muncesc în condiții inumane pentru a produce încălțămintea, textilele și electronicele pe care le consumă minoritatea privilegiată a populației de parcă ar veni sfârșitul lumii.

Și, în ritmul ăsta, chiar vine! Cantitatea de deșeuri pe care o lăsăm în urmă este greu de imaginat. Fiecare bucățică de plastic produsă în ultimii 60 de ani încă există în natură și va mai persista pentru niște sute de ani, timp în care se descompune în microplastic înghițit de animale ce sfârșesc la noi în stomac. Apropo, estimările cercetătorilor arată că înghițim echivalentul în plastic al unui card bancar pe săptămână, adică vreo 5 grame, cu grave consecințe pentru sănătate.

Pe măsură ce lucrurile se ieftinesc și se strică mai repede (deteriorare garantată și planificată din producție de către companii), le aruncăm mai des și cumpărăm altele. În societățile consumiste, shopping-ul e mai important decât să păstrezi și să prețuiești ce ai. Fast food, fast fashion, fast dating.

E mai ieftin azi să cumperi obiecte noi decât să le repari. Deși tehnologiile noastre sunt suficient de avansate să conectăm instant toate colțurile pământului, încă nu ne putem repara telefoanele mobile. Iar asta fiindcă marile companii nu vor să le putem repara, dorința lor arzătoare este să le îmbogățim acționarii cumpărând altele noi. Pentru a produce multe dintre lucrurile pe care le consumăm, aceleași companii distrug păduri, poluează apele, exploatează resursele naturale și contribuie major la criza climatică fără să plătească nimic pentru dezastrele pe care le cauzează. În termeni economici, acestea se numesc „externalități” și niciun poluator nu vrea să-și asume responsabilitatea pentru ele.

„Dacă secolul XX ne-a dăruit posibilitatea inedită de a ne distruge apăsând pe un buton, secolul XXI ne va sili să alegem între stilurile noastre de viață nesustenabile și intoleranța planetei față de prezența noastră stânjenitoare.” (Giancarlo Sturloni, „Planeta intoxicată”)

Statistici ale impactului Black Friday asupra consumului global în ultimii ani

În România, una dintre țările cele mai sărace ale Europei, apariția Black Friday în peisajul „sărbătorilor de consum” a produs un impact semnificativ asupra obiceiurilor de cumpărături.

  • 2019: Conform estimărilor PayU România, în „Vinerea Neagră“ a reducerilor, românii au făcut cumpărături în valoare de 1,2 miliarde de lei.
  • 2020: Numărul de tranzacţii înregistrate în 2020 a fost cu 88% mai mare față de 2019, depășind 2 miliarde lei. Un studiu realizat de Kantar România arată că mai mult de jumătate dintre români (54%) cumpără cel puţin un produs în cadrul campaniei de reduceri Black Friday din acest an, iar bugetul mediu alocat este de 2.200 de lei.
  • 2021: „Doar 8% dintre români au afirmat cu mâna pe inimă că nu vor să cumpere nimic de Black Friday”, conform unui studiu comandat de retailerul de fashion Glami.
  • 2022: „Comenzile de Black Friday 2022 au depășit cu 13 milioane de lei recordul anului trecut, iar valoarea comenzilor după prima jumătate de oră s-a ridicat la 151 de milioane de lei”, se laudă eMAG.
Munți de haine aruncate de marile companii textile în Deșertul Atacama, Chile

La nivel mondial, cumpărăm de două ori mai multe haine decât acum 20 de ani și le purtăm de două ori mai puțin. Trendurile de azi devin gunoaiele de mâine. În deșertul Atacama din Chile au apărut munți de haine pe care nu le mai vrea nimeni. Pline de plastic și substanțe chimice periculoase, nu sunt primite nici la gropile de gunoi. În Pacific a apărut o insulă de deșeuri cât statul american Texas (700.000 km pătrați). După alte estimări, întinderea sa ar putea fi echivalentă cu suprafața Rusiei (15.000.000 km pătrați).

If we “Buy! Buy! Buy!” we’ll soon be saying
“Bye! Bye! Bye!” to this planet.

Sunt semne care nu trebuie ignorate. Sunt rezultatele unei culturi throw-away care a înlocuit-o pe cea în care ne prețuiam obiectele, relațiile, lumea naturală. Fiecare dintre noi poate face mici acțiuni în viețile noastre de zi cu zi care, împreună, creează o schimbare monumentală.

Cum ar fi să nu mai cădem în plasa acestui exercițiu toxic de marketing cunoscut sub numele de Black Friday. Cum ar fi să le cerem marilor companii să își asume responsabilitatea pentru produsele lor și pentru ce lasă în urmă. Cum ar fi să nu mai cumpărăm lucruri inutile doar fiindcă sunt promovate ca solduri. Sau să ne întrebăm cu ce preț se fac aceste reduceri și cine îl plătește.

Implică-te