La doar câteva săptămâni după adoptarea, pe 6 noiembrie 2025, a legislației care pune bazele funcționării comunităților de energie, au fost în sfârșit deblocate fondurile din Programul de Tranziție Justă (PTJ 2021-2027).
PTJ este principalul instrument al UE pentru sprijinirea regiunilor afectate de tranziția de la industrii poluante — în România, județele Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș — iar alocarea destinată țării noastre este de 2,13 miliarde de euro. Dacă legislația recentă a deschis posibilitatea de a organiza și opera comunități de energie, accesul la finanțare le permite acum primăriilor și cetățenilor din cele șase județe să dezvolte primele proiecte colaborative de producere, gestionare și consum colectiv de energie regenerabilă.
Programul de Tranziție Justă, un instrument blocat ani de zile
Fondurile din PTJ dedicate proiectelor locale de energie regenerabilă – 482 de milioane de euro prin care primăriile și gospodăriile puteau produce energie la nivel local, cu perspectiva formării de comunități de energie – au rămas blocate ani la rând, la fel ca întregul program.
În acest timp, interesul local pentru comunități de energie a fost constant și vizibil: autorități și cetățeni au participat la atelierele organizate de Greenpeace în 2024 la Galați și Petrila, au semnat Memorandumul și Petiția pentru comunități de energie și au cerut în mod repetat lansarea finanțărilor promise.
Problema s-a acutizat după 1 octombrie 2025 când, cu ocazia unei întâlniri organizate la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), a fost adusă în discuție posibilitatea de realocare a acestor fonduri către alte priorități ale programului, în condițiile în care niciun apel dedicat acestor proiecte nu fusese lansat vreodată. Reacția societății civile și a actorilor locali a fost imediată: solicitări publice adresate Ministerului și Autorității de Management PTJ (AM PTJ) pentru menținerea fondurilor pentru proiecte locale prin care pot crea comunități de energie.
Astfel, pe 15 octombrie, zece organizații neguvernamentale au transmis MIPE și AM PTJ o scrisoare deschisă prin care cereau menținerea fondurilor și lansarea urgentă a apelurilor dedicate gospodăriilor și primăriilor interesate să dezvolte comunități de energie. La doar câteva săptămâni distanță, 21 de primării din județele vizate de program au adoptat o poziție comună în care solicitau ca tranziția energetică să pornească de la nivel local și ca destinația fondurilor să fie păstrată, subliniind că proiectele de energie regenerabilă dezvoltate împreună cu cetățenii pot reduce facturile, sprijini gospodăriile vulnerabile și crea primele inițiative comunitare funcționale.
170 de milioane de euro pentru proiecte inițiate de primăriile din județele PTJ
Pe 24 noiembrie a avut loc reuniunea Comitetului de Monitorizare al Programului Tranziție Justă, unde a fost aprobată metodologia pentru apelul de finanțare dedicat primăriilor – „Dezvoltarea surselor de energie regenerabilă în perspectiva creării comunităților de energie”. Pe baza acestei metodologii, MIPE va finaliza ghidul solicitantului în cel mai scurt timp, astfel încât apelul să poată fi lansat până la finalul anului.
Prin acest apel, autoritățile locale din cele șase județe vizate vor avea acces la 170 de milioane de euro pentru proiecte care susțin producerea locală de energie regenerabilă și colaborarea dintre administrații și cetățeni în vederea creării comunităților de energie. Pe scurt, primăriile pot dezvolta instalații de producție pentru autoconsumul clădirilor publice și pot include cetățenii în proiect, iar inițiativele care implică direct gospodăriile vor primi punctaj suplimentar la evaluare.
În cadrul discuțiilor care au precedat votul, Greenpeace România a prezentat mai multe propuneri menite să sprijine aplicanții și implementarea proiectelor: o etapă de informare locală înainte de depunerea proiectelor, flexibilitate privind amplasarea instalațiilor pe orice teren al primăriei, eliminarea limitei de 1 MW pentru producție, eligibilitatea cheltuielilor pentru înființarea comunităților de energie și posibilitatea realizării de parteneriate între primării și ONG-uri. Toate aceste recomandări au fost integrate în forma finală a metodologiei, votată de membrii Comitetului de Monitorizare.
Ce urmează pentru gospodării?
Rămâne deschisă și tema finanțării pentru comunitățile de energie inițiate de cetățeni. Spre deosebire de proiectele coordonate de primării – unde autoritățile locale pot gestiona investițiile, pot instala capacitățile de producție și pot aduce ulterior cetățenii în comunitate – inițiativele create direct de gospodării pornesc de la nevoile și dorințele oamenilor, pun accent pe auto-organizare și pe cooperare între vecini și pot conduce la modele mai flexibile și cu un grad mai mare de implicare civică.
Ministerul a confirmat că va exista un al doilea apel de finanțare, dedicat gospodăriilor, a cărui metodologie va fi elaborată pe baza noii legislații privind comunitățile de energie. Acest apel va permite inițiativelor pornite direct de la cetățeni să acceseze finanțare în mod independent de proiectele coordonate de primării. Vom urmări îndeaproape și acest proces și ne vom implica pentru ca noul apel să ofere sprijin real cetățenilor din județele tranziției juste.
De ce este acest moment atât de important?
După ani în care autoritățile au tot întârziat atât cadrul de reglementare, cât și finanțările necesare pentru proiecte concrete, în sfârșit există ambele ingrediente pe masă. Mai este încă mult de lucru, iar comunitățile de energie nu vor apărea peste noapte. Așteptăm și normele ANRE de implementare pentru noua legislație, fără de care drumul nu este complet.
Dar suntem într-un moment important: avem, în premieră, resurse și reguli care pot pune în mișcare proiecte locale cu impact pentru oameni.
Cele 170 de milioane de euro nu reprezintă doar o linie de finanțare, ci începutul unei schimbări de direcție: energia devine ceva ce putem produce și gestiona împreună, în comunități, acolo unde contează cel mai mult.
