La început de 2026, am trimis poziția noastră către membrii misiunii de documentare a Comisiei Europene pentru raportul de țară. Le-am transmis că subiectul protejării naturii și a pădurilor nu mai poate fi desconsiderat sau amânat: România riscă să nu atingă ținta de 10% protecție strictă a naturii, una dintre cele mai importante obligații asumate la nivel european.

Ne aflăm la un punct de cotitură. 2026 este anul în care procesul de identificare și protejare a cel puțin 10% din păduri trebuie să se încheie.

Tocmai de aceea, anul acesta va fi unul de mobilizare totală și de acțiune strategică. Nu vom lăsa natura pe mâna celor care o tratează ca pe o marfă. Vom lucra pe toate direcțiile care pot face diferența.Vom folosi toate pârghiile pe care le avem: advocacy, atunci când procesul poate fi reparat prin dialog și presiune instituțională; investigații, atunci când neregulile trebuie scoase la lumină; mobilizare publică, atunci când vocea cetățenilor poate înclina balanța; instrumente juridice, atunci când legile sunt încălcate.

Vom documenta degradarea pădurilor seculare, folosind tehnologii de monitorizare prin satelit și expediții constante în teren, alături de experți și activiști. Vom investiga modul în care deciziile de a elimina păduri din zonele protejate au fost luate, și vom aduce aceste informații în spațiul public, acolo unde aparțin.

Vom lucra cot la cot cu jurnaliști de investigație, pentru a spune povestea pădurilor cu dovezi care nu pot fi ignorate. Vom construi parteneriate solide cu oamenii din teren, cei care știu cel mai bine ce se pierde. Vom fi prezenți acolo unde procesul de protejare e în pericol, unde se încearcă trecerea pe repede-înainte sau în tăcere, și vom interveni cu acțiuni civice, plângeri legale, campanii publice și presiune constantă asupra autorităților.

Știm că România are instrumente financiare necesare. Administrația Fondului pentru Mediu gestionează anual miliarde de euro, dar biodiversitatea primește constant sub 0,2% din buget. În același timp, autoritățile au recunoscut public că pot folosi fonduri naționale pentru a „salva” proiecte PNRR în valoare de miliarde de lei. Asta face dificil de acceptat ideea că pentru protejarea naturii nu se poate.

Prezența noastră va fi constantă acolo unde procesul de protecție riscă să fie diluat, folosind toate pârghiile juridice și presiunea publică pentru a forța autoritățile să respecte angajamentele care vor defini viitorul ecosistemelor din România.