La Greenpeace România, fenomenele meteo extreme cum ar fi inundațiile devastatoare, furtunile violente, secetă și caniculă severă sau incendiile de pădure sunt un subiect care nu lipsește din discuțiile noastre despre impactul multidimensional al schimbărilor climatice și oportunitățile de a mobiliza cât mai mulți oameni în acțiuni concrete. 

Încă ne confruntăm cu percepții și păreri informate eronat sau cu lipsa de conștientizare, iar asta de multe ori împiedică progresul și limitează dezbaterea publică. 

Schimbările climatice nu se manifestă printr-un eveniment unic, brusc și catastrofal, ci printr-o acumulare treptată de transformări printre care veri tot mai fierbinți, ierni tot mai scurte, fenomene meteo tot mai extreme. 

Pentru că schimbările treptate tind să fie mult mai greu de identificat, se pierd mult mai ușor în zgomotul vieții de zi cu zi, iar noi riscăm să devenim boiling frogs. 

Efectul boiling frog sau „efectul broaștei în apă clocotită” este o metaforă pentru inerția în a reacționa la schimbări graduale, incrementale. Acesta sugerează că, dacă o broască este plasată în apă încălzită treptat, nu va observa pericolul și va sfârși fiartă, pentru că în loc să sară afară, se adaptează la creșterea temperaturii. 

Analogia funcționează ca un avertisment împotriva complacerii și a riscurilor la care ne expunem atunci când nu reacționăm la schimbările graduale și negative. Cum ar fi efectele schimbărilor climatice care deși devin tot mai frecvente și mai intense, sunt de multe ori percepute ca fiind normale, mai degrabă decât ca indicatori ai unui pericol iminent asupra căruia trebui să acționăm acum. 

În același timp, METAFORA ne ajută să înțelegem cum schimbările climatice graduale pot afecta percepția și reacțiile societății. 

https://showyourstripes.info/l/europe/romania

În 2019, cercetătorii de la Universitatea Davis din California au analizat 2 miliarde de tweet-uri geolocalizate pentru a înțelege cum percep oamenii vremea extremă. Studiul, condus de Frances C. Moore, a investigat ce temperaturi determină oamenii să posteze pe Twitter despre vreme și cum reacțiile la astfel de fenomene se schimbă în timp.

Rezultatele au arătat că, deși inițial oamenii consideră neobișnuit un val de căldură sau frig extrem, dacă acesta se repetă an de an, devine „noua normalitate”. În medie, durează între 2 și 8 ani până când oamenii nu mai percep un fenomen meteorologic ca fiind extrem, chiar dacă continuă să aibă impact semnificativ și să se intensifice.

Cercetarea sugerează că adaptabilitatea psihologică, un punct forte al speciei noastre, ne-ar putea permite să normalizăm rapid tiparele meteorologice care sunt neobișnuite din punct de vedere istoric.

Vestea bună este că odată cu conștientizarea acestui lucru, putem schimba traiectoria. Și este responsabilitatea noastră, a tuturor, indiferent dacă ne identificăm ca activiști de mediu sau nu, să acționăm.

Informarea poate fi la fel de infecțioasă ca dezinformarea. Puterea exemplului și implicării individuale rămân cele mai de impact moduri de a-i mobiliza și pe alții să se alăture. 

Ne-am propus, la Greenpeace, să dedicăm un spațiu documentării pe care o facem asupra impactului și ce rămâne în urma fenomenelor meteo extreme. 

Intră și află cum te poți implica.