Avocații Greenpeace România au contestat amenda dată de jandarmi la un manifest al tinerilor pentru climă. Apoi, au cerut instanței să sesizeze Curtea Constituțională asupra aspectelor problematice din legea adunărilor publice. Solicitarea a fost acceptată în 20 octombrie, ceea ce ne aduce cu un pas mai aproape de o serie de modificări solicitate de societatea civilă pe legea privind protestele.
În 29 noiembrie 2019, tineri din aproape 20 de orașe din România s-au alăturat protestelor mondiale Fridays for Future, inspirate de Greta Thunberg, pentru a le cere liderilor politici să ia măsuri împotriva schimbărilor climatice.
Paula, în vârsta de 14 ani, și-a pus încălțări comode și tricoul verde închis pe care scrie „Fridays for Future Romania”, asortat cu cerceii sferici ca un glob pământesc în miniatură. A ieșit pe străzile din Sibiu alături de colegii ei și alți tineri dintr-o generație tot mai interesată de combaterea schimbărilor climatice. Au schimbat între ei zâmbete, glume, impresii și au luat pe rând cuvântul la stația portabilă cu microfon. „Ne fură viitorul”, „Noi vom suporta consecințele”, „Vrem ecologie” au fost câteva dintre mesajele principale, rostite, scrise sau desenate pe pancarte. Puteți citi aici scrisoarea tinerilor către autorități.
„Noi tinerii avem parte de probleme pe care nu le-am cauzat. Ieșim în stradă din cauza schimbărilor climatice evidente. Ieșim în stradă pentru a ne exprima dezacordul cu politica „business as usual“ a adulților. Protestele FFF atentionează politicienii asupra responsabilității pe care ei ar trebui să și-o asume. Și când mă gândesc ce discuții am purtat cu adulții în urma protestelor, chiar cred că acestea pot face diferența“ spune Paula.
Când a început să plouă mai tare, protestatarii Fridays for Future au schimbat traseul anunțat în declarația prealabilă depusă la primărie, conform cerințelor legale. Legea cere ca înainte de orice adunare publică, organizatorii să depună o declarație prealabilă la primărie, cu cel puţin 3 zile înainte de data desfăşurării, în care trebuie să menţioneze denumirea sub care este cunoscut grupul organizator, scopul, locul, data, ora începerii şi durata acţiunii, traseele, numărul aproximativ al participanţilor, persoanele împuternicite să asigure şi să răspundă de măsurile de organizare, precum și serviciile pe care le solicită din partea consiliului local, a poliţiei locale şi jandarmeriei.
Polițiștii sau jandarmii prezenți la un protest au rolul de a asigura protecţia participanţilor şi a se asigura că manifestația se desfășoară în condiţii de deplină ordine.
Protestul Fridays for Future a fost supravegheat de polițiști locali. Deși aceștia ar fi putut, cu bune intenții, să le atragă atenția tinerilor că se distanțează de traseul anunțat, au preferat să aștepte până la finalul acestui protest pașnic, când au amendat-o pe mama Paulei cu suma de 1000 lei. Fiindcă Paula este minoră, mama acesteia a depus în numele ei și al celorlalți tineri actele pentru eveniment, așa că devenit, în ochii statului, organizatoarea. De asta a fost ea amendată pentru nerespectarea perimetrului de desfășurare al manifestației.
În timp ce tinerii din România protestau pentru prima dată pentru a atrage atenția asupra schimbărilor climatice, o lege dinainte ca majoritatea dintre ei să se fi născut le-a penalizat demersul pașnic.
Greenpeace România s-a solidarizat cu protestatarii și a considerat că amenda a fost rezultatul unei interpretări excesive a legislației existente, legislație care are la rândul ei aspecte problematice care pot îngrădi dreptul de a protesta.
Așa că avocații Greenpeace au contestat amenda în instanță și au cerut acesteia sesizarea Curții Constituționale asupra aspectelor din lege care îngrădesc drepturile.
Legea impune excesiv de multe obligații organizatorilor, obligații care în practică sunt aproape imposibil de respectat pentru grupuri mici, grupuri informale sau pentru proteste spontane. Mai exact, e vorba în special de articolele 12 (punctul d și f), 26, care cer ca protestatarii să stabilească și să marcheze un traseu exact, pe care să îl părăsească la ora fixă asumată. „În toată lumea fridays for future funcționează fluid, nu există neapărat un organizator sau o autoritate care să le spună tinerilor cum și unde să protesteze. Nu ne putem dorim ca în România să fie altfel. Jandarmii trebuie să protejeze ordinea publică și să someze în caz ca sunt încălcate anumite prevederi, dar ei se folosesc uneori de această legislație pentru a aplica direct amenzi, care pot intimida eventualii protestatari. Sperăm să aducem pe agenda publică necesitatea modificării Legii 60/1991, astfel încât drepturile prevăzute în beneficiul celor care protestează pașnic să fie exercitate într-un cadru actual, democratic, în concordanță cu jurisprudența CEDO ”, spune Andrei Avram, avocat Greenpeace România.
Când tinerii din întreaga lume încep să tragă un semnal de alarmă asupra efectelor crizei climatice, adulții, mai ales cei din poziții cu autoritate, trebuie să îi asculte și să îi susțină, nu să îi pedepsească.
Dreptul de a protesta și a-ți exprima opinia sunt drepturi fundamentale, care trebuie garantate pentru toți cei care vor să și le exercite în mod pașnic.
Încă din 2019, Greenpeace România împreună cu mai mult organizații partenere au lucrat la o propunere pentru îmbunătățirea legislației privind adunările publice. Fiindcă statul trebuie să accepte protestul ca formă legitimă de manifestare, ca instrument democratic pe care cetățenii îl au la dispoziție ori de câte ori consideră necesar. Statul trebuie să accepte că protestul trebuie să fie permis „în văzul și auzul” audienței vizate și nu după un paravan de bariere administrative și tehnice.
Propunerea legislativă scrisă de Greenpeace și organizațiile partenere a fost depusă la Parlament în 2020 și este acum în dezbatere parlamentară. Sesizarea din cauza Paulei, care a ajuns la Curtea Constituțională, poate funcționa ca un nou imbold pentru parlamentul care trebuie să accepte îmbunătățirea legii actuală, adaptarea ei la realitățile sociale și folosirea ei pentru a garanta în mod real dreptul la un protest.