Acțiune Greenpeace România în fața Palatului Cotroceni. #LegeaClimei

Domnule Președinte Iohannis, 

Salutăm mesajul pe care l-ați transmis recent pe subiectul schimbărilor climatice și promisiunea implicării directe. Ținând cont de gravitatea efectelor, din ce în ce mai presante pentru cetățeni, această temă nu trebuie să lipsească de pe agenda politică a țării, ba mai mult, trebuie să aibă un rol principal. Ne bucurăm că deschideți acest drum.

Urmărim toate demersurile climatice ale României și, din perspectiva Greenpeace, lucrurile nu arată deloc bine. Observăm cum autoritățile române ignoră opinia oamenilor de știință din întreaga lume, iar nivelul de acțiune climatică la nivel național este foarte, foarte scăzut. Din păcate, nu e suficient să semnăm acorduri internaționale și să beneficiem de finanțări europene pentru a înregistra progrese reale în lupta împotriva schimbărilor climatice.

E nevoie să recunoaștem starea de urgență climatică în care ne aflăm, la fel ca multe alte state sau comunități de pe tot globul. Chiar recent, secretarul general al ONU António Guterres a îndemnat țările lumii să declare starea de urgență climatică. Apoi, avem nevoie de planuri clare pentru viitor, campanii de informare pentru cetățeni și mediul de afaceri, legislație și acțiuni hotărâte din partea statului român.

Faptul că (încă) ne atingem țintele de emisii de gaze cu efect de seră stabilite împreună cu partenerii europeni se datorează unor evenimente istorice, nu unor eforturi reale, gândite, pentru a ne reduce emisiile. Acest avantaj „statistic” a funcționat până acum, însă decalajul față de restul lumii civilizate va crește în lipsa unor investiții strategice pe termen lung în decarbonarea sectoarelor relevante (energie, transport, agricultură etc.), a reorientării economiei către circularitate și a refacerii echilibrului ecologic.

Domnule Președinte, 

ROMÂNIA NU ESTE UN LIDER ÎN DOMENIUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE și pe termen scurt nu poate deveni. De ce?

  1. Pentru că Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice expiră anul acesta, iar țara noastră nu pune nimic în loc, deși este puternic afectată de fenomene precum secetă, deșertificare, inundații și furtuni. Intrăm în 2021 fără să știm cum acționăm la nivel de țară pentru a combate și pentru a ne adapta la efectele  schimbărilor climatice.
  1. Pentru că nu avem o Strategie pe Termen Lung (2050) pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, chiar dacă avem un angajament fără echivoc față de partenerii europeni și defilăm cu fondurile generoase obținute prin mecanismele de finanțare ale Pactului Verde European. Nu este suficient să spunem doar că suntem pentru neutralitate climatică în 2050.
  1. Pentru că Strategia Energetică Națională (deja în stadiul de proiect de ordonanță de urgență pe masa guvernului) și Planul Național Integrat Energie și Climă sunt documente retrograde, ultimul penalizat dur și de Comisia Europeană, ambele fiind în contradicție cu obiectivele climatice asumate prin semnarea Acordului de la Paris. 
  1. Pentru că suntem printre puținele țări europene care nu își asumă o dată clară pentru eliminarea cărbunelui din mixul energetic național. Acest pas ar clarifica parcursul spre energiile curate, regenerabile, schimbând aspirațiile, dând speranță celor din zonele dependente de cărbune și permițând începerea unei tranziții sustenabile și echitabile.
  1. Pentru că România, la nivel european, susține în mod eronat direcționarea de fonduri europene către gaze „naturale”. Statul român vizează exploatarea resurselor fosile din Marea Neagră, plusează cu investiții supradimensionate în centrale electrice pe gaze fosile și face promisiuni utopice referitoare la extinderea rețelei de gaze către toată populația României. Acest demers ne condamnă la o dublă tranziției energetică: de la cărbune la gaze fosile și apoi, după multe investiții ineficiente și cu alte eforturi și costuri, de la gaze la energie regenerabilă. 
  1. Pentru că România sprijină o țintă netă a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră de 55% până în 2030, adică o țintă lipsită de ambiție. Domnule Președinte, ținta pe care ați susținut-o la Summit-ul UE și compromisul solicitat – gaze, combustibil de tranziție – amână acțiunea climatică fermă.
  1. Pentru că Planul Național de Redresare și Reziliență, momentan retras din consultare publică, este nu numai lipsit de viziune și ambiție, ci este de-a dreptul contrar direcțiilor de acțiune ale Pactului Ecologic European și ale Strategiei Europene pentru Biodiversitate. 
  1. Pentru că pădurile, cu rolul lor de soluție naturală împotriva schimbărilor climatice, sunt gestionate dezastruos în România. Avem un infringement complex care se referă la management, transparență și tăieri ilegale; nu avem păduri de protecție, suntem sub media europeană la suprafața acoperită de păduri, avem deficite enorme de păduri în zonele de câmpie și deal, cele mai supuse impacturilor schimbărilor climatice, pierdem 6 miliarde de EURO anual din cauza tăierilor ilegale, exploatăm ilegal anual tot atât de mult pe cât o facem cu acte, nu suntem capabili de 20 de ani să ne protejăm pădurile naturale (virgine) etc. Să nu uităm că pădurile din România absorb 6% din emisiile de CO2 din UE și că acest aport poate crește substanțial în beneficiul țării și al continentului.

Administrația Prezidențială poate avea rolul foarte important de catalizator în societatea românească pentru discuțiile pe tema majoră a schimbărilor climatice. Dorim deschiderea unui dialog cu Administrația Prezidențială și vă propunem o consultare în primele săptămâni ale anului viitor pe domeniile mai sus menționate. 

Vă mulțumim pentru posibila implicare,

Echipa Greenpeace România