România a trimis  Comisiei Europene, pe 31 mai, spre aprobare, Planul Național de Redresare și Reziliență (P.N.R.R.), plan prin care România ar putea atrage, prin Mecanismul de Relansare și Reziliență, aproximativ 30 de miliarde de euro. Scopul mecanismului este de a atenua impactul economic și social al pandemiei și de a face economiile și societățile europene mai durabile, mai rezistente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile tranziției ecologice și digitale.

Pe 1 iunie a apărut în spațiul public documentul din P.N.R.R, care analizează pilonul I – Tranziție Verde, componenta I.1 – Energie. Prin această componentă se urmărește „Asigurarea tranziției verzi și digitalizarea sectorului energetic prin producerea de energie regenerabilă, eficiență energetică și investiții în tehnologii viitoare. „

Analizând reformele și investițiile propuse în vederea atingerii acestui obiectiv,  România nu numai că va rata atingerea acestui obiectiv, dar se va îndepărta și mai mult de obiectivele Uniunii Europene de a-și reduce considerabil emisiile până în 2030 și de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.

Din suma de 1,62 de miliard de euro, mai mult de jumătate (peste 850 de milioane de euro) sunt alocați  combustibililor fosili –  pentru construcția de  infrastructură de distribuție a gazelor fosile, în centrale pe gaze sau în instalații de captare a dioxidului de carbon. Pentru producerea de energie regenerabilă sunt alocați aproximativ 300 de milioane de euro (schema de suport pentru instalarea centralelor de producere a energiei electrice din surse regenerabile – 200 milioane, și aproximativ 100 milioane în parcuri fotovoltaice), o sumă mult mai mică decât cea alocată pentru gaze – combustibil fosil care împiedică dezvoltarea energiei verzi și încetinește tranziția energetică.

Este binecunoscut faptul că gazele sunt un combustibil fosil responsabil de schimbările climatice. Deși industria de profil, grupurile de lobby plătite de aceasta și mulți politicieni propagă ideea că gazele sunt o soluție energetică curată, realitatea este că gazele NU sunt nici pe departe un combustibil verde. Analize recente indică faptul că în timpul exploatării gazelor se produc pierderi considerabile de metan în atmosferă. Concentrația de metan în atmosferă a crescut cu peste 150% de la perioada preindustrială. Acest component primar al gazelor naturale este mult mai periculos decât dioxidul de carbon, pentru că este de 80 de ori mai eficient în reținerea căldurii. De aceea, calculul impactului gazelor fosile asupra schimbărilor climatice este mai mare decât se estimase anterior.

Cărbunele?

Tot din același document aflăm că România își propune să renunțe complet la cărbune din mixul energetic până în 2032. Dezvoltarea unui calendar (gata în semestrul 2 – 2022) și strategia de înlocuire a cărbunelui din mixul energetic până în 2032 sunt strâns legate de următoarele etape:

  • Finalizarea strategiilor de dezvoltare locală în județele afectate pentru a determina consecintele si oportunitatile atenuării efectelor negative rezultate din eliminarea cărbunelui din mixul energetic până cel târziu în 2032
  • Finalizarea Planurilor Teritoriale pentru o Tranziție Justă pentru județele Gorj, Hunedoara și Dolj.
  • Stabilirea unui consens la nivel comunitar și național cu privire la etape, consecințe și strategii pentru fiecare pas al foii de parcurs către tranziție de la cărbune către alte surse de energie regenerabilă până cel târziu în 2032
  • Revizuirea Strategiei Energetice Naționale pentru a modela diverse scenarii de mix energetic, dar și pentru a studia potențialul unor alternative mai puțin dezvoltate.

Vestea bună aici este că pentru prima oară România anunță într-un document oficial o dată de renunțare la cărbune. Totuși, pentru ca România să își atingă țintele climatice asumate prin semnarea Acordului de Climă de la Paris și să fie în linie cu obiectivele Pactului Verde European trebuie să renunțe la energia produsă din cărbune până cel mai târziu în 2030. O altă veste bună este că o Comisie a Cărbunelui va fi înființată în perioada următoare. Vestea mai puțin bună este că autoritățile române vor să facă tranziția energetică nu către energia regenerabilă, ci către gaze fosile.

“ Componenta de energie verde – asigură condițiile legislative pentru creșterea capacităților de interconectare a rețelei de transport de energie, a flexibilității și capacității de echilibrare a acesteia, creând inclusiv cadrul de reglementare necesar investițiilor în capacități noi de producere de energie regenerabilă, revizuind inclusiv cadrul strategic în domeniul energiei și schimbărilor climatice. Investițiile implică măsuri legate de decarbonizarea sectorului energetic și creșterea nivelului de energii regenerabile în cadrul mixului energetic, precum și investiții de digitalizare specifice. Aceste elemente sunt susținute de creșterea gradului de implementare la nivel sectorial a măsurilor de guvernanță corporativă și capacitate instituțională. Reformele și investițiile contribuie la obiectivele de eficiență energetică coroborat cu măsurile incluse în cadrul componentei privind fondul construit.”