Verdictul specialistului Greenpeace în domeniul nuclear: categoric nu sunt o soluție!

Interviu realizat cu Jan Haverkamp, expert senior în energie nucleară și politici energetice la Greenpeace. Haverkamp a lucrat între 1995 și 1997 în România și urmărește de atunci îndeaproape evoluția sectorului nuclear din țara noastră.

Greenpeace România: Jan Haverkamp, cum comentezi anunțul recent prin care e exprimată intenția României de construi un reactor modular mic (SMR) „First-of-a-Kind” cu tehnologie americană, pentru a contracara criza climatică? Care sunt principalele elemente pe care ar trebui să le cunoaștem despre această tehnologie?

JH: Modelul reactorului nuclear NuScale de mici dimensiuni nu există decât pe hârtie. Documentația e momentan evaluată de U.S. Nuclear Regulatory Commission (1) (NRC) și a fost deja pusă la îndoială în repetate rânduri.

Ulterior, NuScale ar trebui să construiască un prototip aprobat de NRC. Pare nerealist ca acest lucru să se întâmple înainte de 2026 sau 2027. Doar apoi pot să înceapă să materializeze acea infrastructură industrială care să permită construirea la scară largă a modulelor reactorului. Practic, acest lucru înseamnă că, dacă totul decurge conform planului companiei, primul reactor comercial nu ar fi disponibil mai devreme de 2030.

Pentru că NuScale vorbește deja despre livrarea unui reactor prototip, FoaK (First of a Kind), ar putea să însemne că încearcă să „ocolească” procedura NRC și că ar vrea să vândă deja României 6 reactoare, înainte ca ele să fie aprobate oficial de NRC. În acest caz, autoritatea de reglementare din România, CNCAN (Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare), ar trebui să parcurgă toată documentația (2) și să identifice erorile, fără însă a putea să recurgă la o hotărâre anterioară a NRC. Nu cred că CNCAN este pregătită și echipată pentru a evalua în mod corespunzător un reactor modular mic „First of a Kind”. 

De aici rezultă o întrebare deschisă pentru CNCAN: vor aștepta finalizarea evaluării NRC și apoi vor face evaluarea proprie, sau într-adevăr, vor conduce acest proces extrem de complex înainte de a avea verdictul NRC?

NuScale are nevoie de o fabrică în care să construiască modulele, pe care apoi să le vândă în cantitate suficient de mare ca să-și recupereze costurile. Acest lucru presupune un capital uriaș pentru a construi fabrica, iar pentru asta vor avea nevoie de comenzi garantate – estimez că de cel puțin trei duzini. Pentru că modelul nu a fost încă aprobat, comenzile sunt încă destul de incerte: nu ai garanția că oferta finală va livra ceea ce ai cerut. Ca investitor, nu aș investi niciodată într-o companie cu un model de business atât de instabil. De asemenea, este foarte probabil ca, din cauza nevoii de capital pe termen lung necesar fabricii care va produce reactoarele (care, la cum se prezintă lucrurile acum, pare că va fi construită în SUA) și a complexității modelului NuScale și a adaptărilor necesare, reactoarele să nu fie deloc ieftine. Cred că e puțin probabil că vor putea fi livrate la un preț mai mic de 6.000 euro/kWe instalat, ceea ce înseamnă că fiecare modul de 70 MW va costa în jur de 0,5 miliarde de euro, și că 6 unități vor costa în jur de 3 miliarde de euro. Pentru acest preț acesta ajungi să beneficiezi de o capacitate de doar 420 MWe, ceea ce e foarte puțin.

Din acest motiv, design-ul NuScale a fost deja upgradat de la 20 MW la 40, 60 și acum la 70 MW. E evident că există probleme de rentabilitate economică. De aceea, nu aș fi foarte optimist cu costul final.

Design-ul NuScale nu este absolut deloc revoluționar. E, de fapt, o reducerea a dimensiunilor reactoarele PWR (3) existente, ceea ce înseamnă că vine cu toate limitările modelelor actuale: disponibilitate limitată a uraniului (la nivel global, resurse pentru 100 – 300 de ani, dacă capacitatea nucleară stagnează, sau sub 100 de ani dacă capacitățile pe energie nucleară vor crește), accidente grave care pot include topirea zonei active și depășirea sistemelor de siguranță, vulnerabilitate în fața atacurilor externe (sabotaj, atacuri teroriste, război). Din nou, asta înseamnă că trebuie să dispună de măsurile obișnuite de siguranță ale reactoarelor de Generația III+, inclusiv de cele de securitate (care să prevină atacuri teroriste, sabotaj, distrugeri în urma unor conflicte armate). Acest lucru vine cu costuri mari pentru un reactor de 1000 MW. Va fi costisitor în mod disproporționat pentru un reactor de 70 MW și pentru un grup de 6 astfel de reactoare. 

Există în continuare numeroase tentative de a reduce reglementările și procedurile de evaluare ale acestor reactoare (inclusiv pentru evaluările de impact asupra mediului). Pentru că vorbim despre un „First of a Kind”, e puțin probabil ca aceste încercări să aibă succes. Tehnologiile nucleare care nu respectă standarde riguroase sunt ultimul lucru de care avem nevoie pe această planetă din ce în ce mai instabilă politic, ca rezultat al crizei climatice pe care o traversăm.

Greenpeace România: De ce se vorbește totuși despre SMR ca despre o tehnologie nouă? Cu ce diferă de centralele nucleare pe care le știm? 

JH: Cred că am detaliat suficient mai sus. Nu există o diferență esențială între tehnologii, doar că SMR-urile sunt mai mici și prezintă ceva mai multe măsuri de prevenție pasivă în comparație cu Westinghouse AP1000 (2 din reactoarele de acest tip operează în China, iar 2 sunt în proces de construire cu mari întârzieri și depășiri de costuri în Vogtle, SUA). Reactoarele NuScale prezintă aceleași dezavantaje ca reactoarele din generațiile 2 și 3.

Greenpeace România: Sunt reactoarele modulare mici la fel de periculoase? Ce putem să spunem despre deșeurile radioactive? 

JH: Da, sunt aceleași riscuri. Momentan sunt supuse testelor NRC, care presupun o combinație între topirea zonei active și depășirea sistemelor de siguranță. Deși acele accidente au o rată mai mică de incidență, nu pot fi excluse în totalitate. Și pentru că vorbim despre un model nou, pot exista erori de proiectare care pot duce la accidente foarte grave. Aceste reactoare vor avea nevoie de măsuri de precauție de urgență similare cu cele vechi. De asemenea, vor produce aceleași tipuri de deșeuri radioactive. Mai mult, încă nu există o propunere clară care să indice dacă acestea vor fi reprocesate (și apoi, unde, pentru că SUA nu reprocesează deșeuri radioactive în acest moment) sau dacă pur și simplu vor produce combustibil uzat care trebuie gestionat.

Greenpeace România: Există la ora actuală SMR-uri operaționale în lume? 

JH: Există două reactoare mici în funcțiune –  care au fost inițial reactoare cu apă sub presiune folosite pe submarine. În prezent, sunt utilizate pentru generare de electricitate și căldură și operează pe o barjă plutitoare în Pevek, în regiunea Chukotka din Rusia. Unii le numesc SMR-uri, dar ele nu sunt modulare, sunt doar mici (35 MW x 2 unități). Și nici nu dispun de vreo tehnologie inovatoare.

Greenpeace România: Sunt reactoarele de tip SMR o soluție la criza climatică?

.

JH: Categoric, nu. În primul rând, ele ar urma să funcționeze mult prea târziu (în cazul României, cu siguranță nu înainte de 2035) și ar urma să furnizeze doar o foarte mică parte din electricitate. Practic, sunt irelevante în condițiile în care în 2035 va trebui să producem aproape 65% din electricitate din surse regenerabile. Și vor fi mult prea scumpe, așa cum am explicat. 

Ce e și mai grav: vor distrage, timp de un deceniu, atenția politică și eforturile economiei de la acțiuni climatice urgente, precum extinderea utilizării tehnologiilor ce folosesc energia regenerabilă și creșterea eficienței energetice. Sunt subiecte arzătoare de abordat în sectoarele mobilității, industriei grele, agriculturii, construcțiilor etc. 

Vor compromite semnificativ acțiunile climatice, așa că astfel de dezbateri și proiecte false sunt extrem de dăunătoare când vorbim despre eforturile de combatere a schimbărilor climatice.

(1) NRC – Autoritatea de reglementare în domeniul nuclear din Statele Unite ale Americii

(2) Documentația depusă inițial are 12.000 de pagini. https://www.energy.gov/ne/articles/nrc-approves-first-us-small-modular-reactor-design

(3) PWR – reactor cu apă sub presiune