Dosarul cuprinde 17 categorii diferite de infracțiuni, susținute de 26 de exemple de conduită penală din 1989 până în prezent.

  • 10 companii europene de combustibili fosili, incluzând OMV PETROM din România, au fost condamnate sau acuzate de încălcarea legii – multe dintre ele în repetate rânduri.
  • Cea mai recurentă infracțiune din industrie este corupția.
  • În ultimii ani a apărut o nouă generație de infracțiuni legate de greenwashing și publicitate înșelătoare.

Companiile de combustibili fosili mint de zeci de ani cu privire la criza climatică, în timp ce umanitatea plătește prețul. Dar minciunile și înșelăciunea sunt doar o parte a realității. Industria combustibililor fosili a fost profund implicată în nenumărate activități ilegale, de la negarea dovezilor până la primirea unor condamnări penale. Este o realitate șocantă pe care nu o mai putem ignora.

Câte categorii diferite de infracțiuni sunt în raport?

Raportul identifică 17 categorii diferite de infracțiuni sau abateri administrative, inclusiv publicitate înșelătoare, mită, corupție, degradarea mediului, încălcări ale drepturilor omului, greenwashing și chiar complicitate la crime de război, pentru care companiile de combustibili fosili au fost condamnate sau acuzate. Aceste categorii sunt susținute de 26 de exemple de conduită criminală, care sunt fie pretinse în mod credibil, fie stabilite formal. 

Ce companii au comis sau au fost acuzate în mod credibil de activitate criminală?

Raportul se concentrează pe companiile importante din domeniul combustibililor fosili din Europa: Shell, Total Energies, Eni, Glencore, Repsol, OMV Petrom, RWE, Lundin Energy / Aker BP, Fortum și Equinor / Statoil. 

Cine este afectat de crimele industriei combustibililor fosili?

În timp ce mulți dintre noi aud doar despre acțiunile penale ale companiilor de combustibili fosili la știri, pentru alții, realitățile dure ale industriei sunt o experiență prea familiară. Cele mai devastatoare efecte ale exploatării combustibililor fosili de către companii europene pot fi observate în emisfera sudică – de exemplu, această analiză include crime din Nigeria, Camerun și Sudan. 

Ce se întâmplă în România?

România este menționată în analiză cu trei infracțiuni cauzate de compania OMV Petrom.

În decembrie 2022, compania OMV Petrom a fost găsită vinovată de ucidere din culpă de către Tribunalul Găești. Incidentul în cauză a avut loc în județul Argeș în 2016 și a avut ca rezultat moartea unui copil care a căzut într-un puț de sondă neîmprejmuită. Instanța a aplicat o amendă penală de 28.000 lei și a apreciat un grad de culpă de 50%, obligând societatea la plata daunelor morale în valoare totală de 135.000 EUR familiei victimei și daune materiale și alte cheltuieli în total de 22.000 lei. Decizia instanţei nu este definitivă şi va fi atacată prin apel de OMV Petrom.

Într-un alt caz, în 2018, compania OMV Petrom a fost găsită vinovată pentru uciderea involuntară a unui copil din județul Prahova. Incidentul a avut loc în 2014 când un copil a murit ca urmare a intoxicaţiei cu gaz de sondă în apropierea unei sonde neîmprejmuite. Instanța a dispus ca societatea să plătească o amendă penală de aproximativ 82.000 EUR și daune morale de aproximativ EUR 135.000 pentru familia victimei. Decizia instanței este definitivă, iar compania a acceptat responsabilitatea. 

În 2016, OMV Petrom a fost amendată de Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Prahova pentru niveluri ilegale de poluare a aerului la rafinăria Petrobrazi. OMV a trebuit să plătească aproximativ 45.000 EUR pentru că nu a luat măsuri adecvate pentru a evita poluarea aerului peste limitele admise. De asemenea, amenzile aplicate pentru nivelurile ilegale de poluare a aerului la rafinăria Petrobrazi au continuat și după acest eveniment. Cel mai recent, în 2022, Garda de Mediu Prahova a sancționat rafinăria din comuna Brazi cu o amendă de 100.000 lei, în urma neconformităților constatate la controlul efectuat. Controlul a fost inițiat ca urmare a numeroaselor sesizări privind disconfortul olfactiv creat în proximitatea rafinăriei, precum și a apariției unui trend de depășire ale valorilor limită la indicatorul hidrogen sulfurat înregistrat de către echipamentele de monitorizare din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului.

Nenumărate persoane afectate au luat atitudine împotriva companiilor de combustibililor fosili și a echipelor puternice de avocați bine plătiți. În timp ce unele demersuri au avut succes, multe infracțiuni nu ajung niciodată în instanță, iar dreptatea nu este întotdeauna făcută.

De ce trebuie să tragem la răspundere industria combustibililor fosili?

Nu putem ignora amenințarea evidentă pe care o reprezintă aceste companii pentru viețile noastre. Ele ne pun în pericol în diverse moduri, de la copii care și-au găsit sfârșitul lângă sonde, până la comunitățile afectate de schimbările climatice. O treime din emisiile globale de carbon pot fi atribuite doar a 20 de companii, iar emisiile provenite de la combustibilii fosili sunt motorul numărul unu al încălzirii globale. Dacă vrem să avem vreo șansă de a limita încălzirea globală la 1,5°C, trebuie să luăm măsuri imediate și să punem capăt activităților lor de distrugere a climei, inclusiv oprirea tuturor proiectelor noi de combustibili fosili și reducerea imediată a producției de petrol, gaze și cărbune.

Criza climatică face ravagii în lumea noastră și știm că efectele devastatoare afectează cel mai puternic țările și comunitățile în curs de dezvoltare.  Pe lângă exacerbarea crizei climatice, extracția de combustibili fosili provoacă poluare și distrugere severă a mediului, efecte negative asupra sănătății oamenilor și animalelor și alte perturbări pentru comunitățile locale. Companiile de combustibili fosili trebuie să fie trase la răspundere și să plătească pentru aceste daune.

Ce trebuie să se întâmple acum și ce poți face pentru a ajuta?

Greenpeace confruntă companiile criminale de combustibili fosili și le cere să răspundă pentru răul pe care îl provoacă oamenilor și planetei noastre. Vom avea nevoie de puterea oamenilor pentru a-i presa la fiecare pas.

Pentru o lume corectă, verde și pașnică, avem nevoie de justiție climatică. Mesajul nostru către companiile de combustibili fosili este clar: trebuie sa pună capăt crimelor fosile împotriva umanității și a climei.

Cum pot guvernele să se îndepărteze de combustibilii fosili fără a distruge economiile?

Există multe moduri prin care guvernele pot accelera tranziția energetică. Începând cu recunoașterea faptului că industria combustibililor fosili este în primul rând responsabilă pentru criza climatică și ecologică în care trăim și stabilind date de eliminare treptată a combustibililor fosili, în conformitate cu obiectivul de 1,5°C al Acordului de la Paris. 

Guvernele trebuie să pună în aplicare:

  • Eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili;
  • Oprirea tuturor proiectelor noi de combustibili fosili și reducerea imediată a producției de petrol, gaze și cărbune;
  • Măsuri de eficiență energetică, cum ar fi renovarea și izolarea clădirilor, pentru reducerea facturilor la energie, concentrate cu precădere pe grupurile vulnerabile aflate în sărăcie energetică;
  • Sprijinirea energiei regenerabile, inclusiv sprijinirea creării de comunități de energie care au oamenii în centrul lor;
  • Scheme de sprijin pentru comunitățile cele mai vulnerabile aflate în sărăcie energetică, pentru a trece de la încălzirea fosilă la cea din surse regenerabile, în special accelerând implementarea tehnologiilor precum pompele de căldură.

Să nu uităm că toate companiile de combustibili fosili au realizat profituri fabuloase în plină criză energetică, în timp ce oamenii au sărăcit din cauza costurilor ridicate cu încălzirea sau electricitatea. Prin impozitarea adecvată a profiturilor provenite de la companiile de combustibili fosili și prin redistribuirea banilor aferenți noilor proiecte de combustibili fosili, guvernele ar putea finanța tranziția energetică fără a-și distruge economiile, asigurându-se totodată că cei responsabili de criza climatică suportă cea mai mare parte a costurilor tranziției – și nu cetățenii.