Criza energetică, evoluția fulminantă a numărului de prosumatori și posibilitățile noi de finanțare pentru proiecte din domeniul energetic au crescut interesul la nivel local pentru dezvoltarea de capacități de energie regenerabilă. Acest interes major ar trebui să fie completat de reglementări mai bune și de legislație care să încurajeze colaborarea dintre autoritățile locale și cetățenii din comunitățile locale. Forma cea mai potrivită pentru astfel de parteneriate este comunitatea de energie.

Senatul României are în circuitul legislativ o propunere de lege, bazată pe un raport Greenpeace despre potențialul fotovoltaic al acoperișurilor publice, care ar putea fi veriga lipsă dintre autoritățile locale și cetățeni.

În iunie 2022, Greenpeace România lansa un raport despre potențialul fotovoltaic al acoperișurilor publice din România. Bazat pe date obținute de la primării din 11 orașe din România. Documentul dezvăluia, în plină criză energetică și sete de combustibili fosili, un fapt trecut ușor cu vederea de autorități: există multe resurse încă nevalorificate în propria curte. 

Conform raportului, suprafața totală utilizabilă pe acoperișurile clădirilor publice doar din cele 11 orașe analizate depășește 1 milion de mp, iar potențialul fotovoltaic estimat pentru aceste acoperișuri poate acoperi, în medie, de trei ori consumul anual de energie  al acestor clădiri. Prin urmare, la nivelul întregii țări există un potențial uriaș, care ar duce la descentralizarea treptată a sistemului energetic.

Dar miza acestor acoperișuri este mai mult decât eficientizarea clădirilor unor instituții publice din România. Supracapacitatea de energie ar putea fi folosită și în comunitatea locală, pentru a scădea facturile la energie ale cetățenilor sau pentru a acoperi consumul celor vulnerabili energetic. România se confruntă cu o creștere alarmantă a sărăciei energetice: conform datelor ORSE, rata acestui fenomen s-a dublat în 2022 (21%) prin comparație cu anul anterior (10,5%). Practic, 21% din gospodăriile României sunt nevoite să renunțe la  bunuri și nevoi de bază pentru a putea plăti facturile la energie, iar această situație s-a înrăutățit semnificativ pentru cei cu venituri medii.

Care ar trebui să fie reacția autorităților la acest raport?

În primul rând, ar trebui să își evalueze suprafețele disponibile de acoperișuri din clădirile pe care le dețin sau gestionează. Apoi, ar trebui să găsească moduri de a colabora cu cetățenii și a-i implica în proiecte din domeniul energiei, pentru că cetățenii nu mai sunt în totalitate niște actori pasivi. 

În decembrie 2023, 100.000 de locuințe sunt deja prosumatoare în România, iar conform unui sondaj EFdeN, una din două persoane consideră că sunt șanse foarte mari ca în viitor să-și instaleze panouri fotovoltaice. Alături de prosumatori, un pas mai departe în această direcție sunt comunitățile de energie, forme colaborative prin care cetățenii și diferite entități locale (instituții publice, asociații sau mici antreprenori) își unesc forțele pentru a produce, gestiona și consuma local energia. Astfel, acoperișurile publice pot fi puse la dispoziția proiectelor colective de prosumatori sau folosite în comunități de energie din care pot face parte inclusiv autoritățile locale.

Autoritățile locale, interes crescut pentru proiecte în domeniul energiei

În prezent, putem observa că atenția locală se îndreaptă spre proiecte de descentralizare în domeniul energetic. Pentru tot mai multe autorități și instituții publice locale, tranziția către surse regenerabile și soluții energetice locale a devenit un subiect strategic. Câteva puncte merită subliniate:

  • Recent, Ministerul Energiei a introdus un program menit să susțină primăriile și instituțiile publice locale să implementeze sisteme de producție a energiei din surse regenerabile. S-au înregistrat nu mai puțin de 700 de aplicații în ziua în care a fost lansat apelul
  • Județele Dolj, Galați, Gorj, Hunedoara, Mureș și Prahova au inclus în planurile teritoriale pentru tranziția justă către o economie neutră din punct de vedere climatic prevederi pentru susținerea prosumatorilor și crearea de comunități de energie, iar la nivel local pot fi întâlnite deja inițiative pentru astfel de proiecte
  • Rețelele și proiectele europene prin care învață și se pregătesc concret pentru crearea de comunități de energie sunt accesate de autoritățile locale ce își doresc reziliența energetică. Orașe precum Bistrița sau Tulcea lucrează deja la formarea unor grupuri locale alături de care să creeze comunități de energie.

Comunitățile de energie au nevoie de acoperișurile clădirilor publice

Existența unui spațiu cât mai generos pentru instalarea de panouri fotovoltaice întărește baza infrastructurii energetice la nivel local. De aceea, „Strategia UE pentru energia solară” urmărește să valorifice potențialul vast și insuficient utilizat al acoperișurilor în ceea ce privește producerea de energie. În această notă, România poate să transforme acoperișurile clădirilor publice într-un element de susținere a comunităților de energie. Prin permiterea utilizării gratuite a acestor spații de către comunitate, se creează oportunități pentru proiecte de energie regenerabilă și soluții pentru combaterea sărăciei energetice.

Multe autorități și instituții publice locale au înțeles deja că este în interesul lor să facă parte dintr-o comunitate de energie, în primul rând datorită beneficiilor imediate de natură socială (protejarea gospodăriilor vulnerabile) și economică (facturi mai mici la energie). Desigur, nici alte avantaje precum consolidarea legăturilor comunitare, protejarea mediului, crearea de locuri de muncă și creșterea economică nu sunt omise.

Ce lipsește? Un cadru legal favorizant

Autoritățile și instituțiile locale au însă nevoie de un cadru legal care să le încurajeze și să le sprijine să pună la dispoziția comunităților acoperișurile clădirilor publice. În multe situații, la nivel local întâlnim probleme de capacitate administrativă care îngreunează viața unor proiecte precum cele din domeniul energiei regenerabile. Primăriile și alte instituții publice locale au nevoie să fie ghidate în gestionarea acestor activități și, mai ales, au nevoie de un fundament legal clar pe baza căruia să decidă că pun acoperișurile publice la dispoziția comunității. În același timp, cadrul legal protejează și comunitatea de eventuale situații în care nu îi este asigurat accesul la aceste resurse publice, sau de situațiile în care folosirea acestora nu favorizează comunitatea per ansamblu (ci doar un interes privat, de exemplu).

Astfel, semnalăm propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.121/2014 privind eficienţa energetică, prin care organismele publice sunt încurajate să inventarieze suprafața acoperișurilor clădirilor și, ulterior, să o pună la dispoziția comunităţii locale pentru montarea de sisteme de panouri fotovoltaice. Propunerea, fundamentată inclusiv prin studiul Greenpeace România din 2022, a intrat în circuitul parlamentar și îi urmărim evoluția datorită impactului potențial pe care îl are asupra proiectelor de energie regenerabilă descentralizată și a viitorului comunităților de energie în România. 

Ce poți să faci chiar acum?

Dorim să sprijinim eforturile locale ale primăriilor, asociațiilor și grupurilor de inițiativă dedicate creării comunităților de energie. Toate aceste eforturi au nevoie de un cadru legal adecvat, de aceea încurajăm publicul să-și exprime interesul față de propunerea legislativă de inventariere și folosire comunitară a acoperișurilor publice. 

Vă invităm să contactați Comisia pentru Energie din Senatul României, acolo unde va fi supus dezbaterii proiectul de lege, și să îi transmiteți la adresa [email protected] că: 

Este important să avansăm în demersul de construire a unui viitor energetic curat, rezilient și descentralizat, iar pentru aceasta comunitățile de energie au nevoie de acoperișurile publice. Susțineți și îmbunătățiți proiectul de lege B643/2023 – Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.121/2014 privind eficienţa energetică.