10 februarie 2026 – Într-un răspuns la o adresă înaintată de Greenpeace România, Cancelaria Prim-Ministrului confirmă faptul că Planul SAFE (Security Action for Europe), prin care România împrumută 16,68 miliarde de euro pentru consolidarea capacităților de apărare, nu include finanțări specifice destinate protecției proiectului de exploatare de gaze offshore Neptun Deep. 

Această precizare contrazice semnalele transmise de consilierul prezidențial, Radu Burnete. Recent, el a declarat că investițiile în capacități de detectare, precum radare și drone, sunt o „prioritate” care trebuie implementată până în 2027 pentru a proteja infrastructura offshore. Totuși, Cancelaria Prim-Ministrului admite în scris că aceste finanțări europene nu vizează infrastructura offshore din Marea Neagră: „precizăm că SAFE nu finanțează și nu include proiecte dedicate în mod explicit protecției sau operării unor investiții energetice offshore, inclusiv proiectul Neptun Deep”.

Confuzia de la vârful statului român este dublată de o divergență fundamentală privind acoperirea protecției NATO în Marea Neagră. În timp ce Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, afirmă că platforma de extracție este protejată de Articolul 5 al NATO, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, avertizează că zona economică exclusivă nu beneficiază de acest grad de protecție. Conform oficialului MApN, un atac sau un act de sabotaj asupra infrastructurii Neptun Deep nu ar atrage automat sprijinul aliaților NATO. Această contradicție între viziunea politică și realitatea militară pune sub semnul întrebării siguranța întregului proiect și a zonei.

„Asistăm la un haos administrativ periculos, în care instituțiile statului se contrazic în declarații oficiale pe subiecte de siguranță națională. Această lipsă de coordonare demonstrează că proiectul Neptun Deep este împins înainte fără o evaluare reală a riscurilor. Vulnerabilitățile de securitate, recunoscute chiar de șefii Armatei, pot pune în pericol viețile oamenilor și siguranța noastră națională. Orice act de sabotaj sau accident într-o zonă de conflict nu înseamnă doar pagube materiale, ci o amenințare la adresa siguranței cetățenilor și a mediului de care depinde bunăstarea noastră, a tuturor. Dacă autoritățile nu pot cădea de acord asupra modului în care protejează conductele și platformele, cum ne pot garanta siguranța în fața unui potențial dezastru?”, a declarat Marian Mândru, Coordonator de campanii la Greenpeace România.

În spatele asigurărilor politice despre sisteme avansate, realitatea tehnică este alarmantă. Generalul în rezervă Marius Crăciun subliniază că România este vulnerabilă în fața sabotajelor subacvatice, ducând lipsă de submarine, drone maritime și senzori necesari pentru a monitoriza apele teritoriale românești și Zona economică exclusivă. În timp ce politicienii pasează responsabilitatea protecției între Ministerul de Interne și cel al Apărării, specialiștii avertizează că infrastructura critică rămâne expusă, dând exemplul gazoductului Nord Stream care nu a putut fi protejat nici de țări cu tehnologie superioară României.

„Cerem autorităților transparență totală cu privire la factura reală pentru securitatea acestui proiect. Trebuie să știm exact cât va costa apărarea unei infrastructuri atât de expuse într-o posibilă zonă de conflict și cine va suporta aceste cheltuieli pe termen lung. Nu putem accepta ca bugetul public să fie folosit pentru a acoperi vulnerabilitățile unei investiții care ne pune pe toți în pericol”, a mai adăugat Marian Mândru.

Greenpeace România a trimis adrese către instituții-cheie printre care și Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Ministerul Energiei pentru a clarifica informațiile contradictorii apărute recent în spațiul public.

Contact media:

Marian Mândru – Coordonator Campanii, Greenpeace România, [email protected], +40731346706

Mihnea Matache – Purtător de cuvânt, Greenpeace România, [email protected], +40749135749