Greenpeace România publică prima analiză dedicată cadrului legislativ și de reglementare aplicabil comunităților de energie din România.
Raportul „Comunitățile de energie la start. Schimbări necesare în cadrul legislativ și de reglementare pentru comunități de energie” apare într-un moment în care elementele necesare dezvoltării acestor inițiative sunt conturate: legislația primară a fost adoptată noiembrie 2025, după ani de presiune din partea societății civile, a autorităților locale și a cetățenilor; Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) se află în prezent în procesul de elaborare a normelor de implementare care vor defini modul concret de funcționare și participare la piețele de energie; primele finanțări dedicate au început deja să fie disponibile prin Programul de Tranziție Justă.
În plus, România traversează o perioadă de presiune energetică, cu prețuri volatile în contextul crizei combustibililor fosili și al instabilității geopolitice. În aceste condiții, capacitatea cetățenilor de a produce și gestiona în mod colectiv energie regenerabilă devine esențială pentru creșterea rezilienței și securității energetice.
Experiența din alte state ale Uniunii Europene arată că dezvoltarea unui cadru favorabil comunităților de energie necesită ajustări succesive pentru eliminarea barierelor și obstacolelor ce-i împiedică pe cetățeni, municipalități și alți actori să producă și să gestioneze împreună energie regenerabilă. Din acest motiv, analiza publicată de Greenpeace România urmărește să evidențieze atât elementele pozitive din legislația românească recent adoptată, dar mai ales aspectele care necesită îmbunătățiri.
Analiza a fost realizată de Josh Roberts, expert în comunități de energie și politici energetice europene, cu peste un deceniu de experiență în dezvoltarea și analiza cadrului de reglementare la nivel european. A lucrat anterior în cadrul Federației europene a comunităților de energie (REScoop.eu), unde a contribuit la includerea acestor inițiative în pachetul legislativ „Clean Energy for All Europeans”. În prezent, activează ca expert juridic independent în domeniul comunităților de energie, energiei regenerabile distribuite și pieței interne de energie.
Ce trebuie schimbat?
Analiza evidențiază că dezvoltarea comunităților de energie în România depinde de construirea unui cadru legislativ și de reglementare coerent, care să reducă barierele administrative, să clarifice regulile de funcționare și să permită participarea reală a cetățenilor pe piața de energie. Recomandările vizează, în esență, trei direcții majore:
(I) Clarificarea conceptelor fundamentale;
(II) Crearea unui cadru funcțional pentru partajarea energiei;
(III) Asigurarea unor condiții echitabile și proporționale de participare.
În primul rând, este necesară clarificarea definițiilor și a principiilor de organizare pentru comunitățile de energie, astfel încât statutul lor non-profit și democratic să fie aplicat consecvent, indiferent de forma juridică aleasă. De asemenea, este importantă introducerea unor standarde clare de guvernanță (precum principiul „un membru, un vot”), eliminarea restricțiilor geografice excesive și definirea distinctă a activității de partajare a energiei, separată de alte activități ale comunităților. În aceeași logică, procesul de înregistrare trebuie simplificat și orientat strict pe verificarea criteriilor de participare și guvernanță, cu termene mai scurte și cerințe adaptate realității proiectelor aflate la început de drum.
În al doilea rând, analiza subliniază necesitatea unui cadru operațional clar pentru partajarea energiei. Acesta presupune responsabilități mai bine definite pentru operatorii de distribuție, dezvoltarea infrastructurii digitale necesare și integrarea partajării direct în mecanismele de facturare. Totodată, regulile de funcționare pe piață trebuie să asigure flexibilitate pentru inițiativele locale, să evite condițiile discriminatorii și să permită adaptarea internă a modului de distribuire a beneficiilor. În același timp, sunt necesare mecanisme mai transparente de evaluare a costurilor de sistem și posibile scutiri pentru energia partajată, precum și un cadru mai favorabil pentru integrarea capacităților de stocare, inclusiv prin instrumente de tip sandbox și stimulente pentru flexibilitatea rețelei.
În al treilea rând, trebuie creat un cadru care să sprijine efectiv dezvoltarea acestor inițiative, prin acces la scheme de sprijin, evaluarea sistematică a barierelor existente și îmbunătățirea accesului la informații. Comunitățile de energie ar trebui să aibă acces explicit la mecanisme de finanțare și contractare pe termen lung, iar autoritățile să fie obligate să monitorizeze și să actualizeze periodic obstacolele din sistem. În același timp, este necesară consolidarea rolului ANRE ca punct de informare și sprijin, inclusiv prin mecanisme de tip ghișeu unic. Nu în ultimul rând, reglementările trebuie să asigure un tratament proporțional și nediscriminatoriu, inclusiv prin simplificarea accesului pe piață, clarificarea responsabilităților de echilibrare și dezvoltarea unor scheme adaptate inițiativelor cu scop non-comercial.
Pentru cine este acest document
Analiza este adresată în principal factorilor de decizie la nivel național, inclusiv autorităților responsabile de cadrul legislativ (Parlamentul și Guvernul – prin Ministerul Energiei) și de reglementare din sectorul energetic (ANRE), precum și instituțiilor implicate în implementarea politicilor publice relevante.
În același timp, documentul este relevant pentru autorități locale, organizații ale societății civile și inițiative cetățenești interesate de dezvoltarea comunităților de energie, oferind o bază de analiză pentru înțelegerea provocărilor actuale și a direcțiilor de îmbunătățire a cadrului existent.
Raportul „Comunitățile de energie la start. Schimbări necesare în cadrul legislativ și de reglementare pentru comunități de energie” poate fi consultat aici:
