Lipsa de viziune, direcție și grijă față de oameni și natură sunt tipare comportamentale ale Ministrului Energiei, Sebastian Burduja. Cele mai recente declarații ale sale, în care critică în mod direct Pactul Verde European (European Green Deal), reflectă nu doar o abandonare a valorilor pe care le afișa, ci o deconectare completă de la realitatea climatică, economică și socială. Mai mult, alege un discurs anti-european vădit, aliniat cu retorica populistă promovată de noul președinte al SUA.
Raportul European Electricity Review 2025, publicat chiar astăzi, 23 ianuarie, concluzionează că pentru prima dată, energia solară a generat mai multă electricitate în Uniunea Europeană decât cărbunele pe parcursul anului trecut, iar energia pe gaz a scăzut pentru al cincilea an consecutiv. În cei cinci ani de la începutul Pactului Verde European, angajamentele față de energia eoliană și solară au dus la economii de 59 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europeane în privința importurilor de combustibili fosili.
Postarea sa vorbește despre ignorarea „realităților din teren” dar nu face nici o referire la faptul că 2024 a fost al doilea an consecutiv cu recorduri de temperaturi în România și în lume sau la perioadele prelungite de secetă ce continuă să afecteze zeci de mii de gospodării și zeci de industrii, nici la fenomenele meteo extreme sau oamenii care și-au pierdut viețile și gospodăriile în urma inundațiilor. Într-un moment în care liderii politici ar trebui să acționeze responsabil și inovativ, Ministrul Energiei propune subminarea angajamentelor care ar putea preveni astfel de dezastre în favoarea unor idei depășite și dăunătoare pe termen lung.
Afirmații precum „România are tot ce-i trebuie pentru a fi lider regional în energie” sună frumos și ambițios. Dar, din nou, „realitatea din teren” este alta. Spre exemplu, chiar și cu proiectul Neptun Deep, rolul gazelor românești în Uniunea Europeană și regiune e scăzut, am putea acoperi sub 3% din consumul U.E. și sub 10% din cel regional. Totodată, țara noastră și-a asumat anul 2032 ca dată oficială de închidere – etapizată – pentru cărbune. Acest lucru a permis guvernului să acceseze fonduri europene generoase pentru ca tranziția de la cărbune la surse mai curate să se întâmple.
„Măsuri de înverzire”, asumate de Uniunea Europeană ca lider climatic, precum Pactul Verde European, cu obiectivul său de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 și de a obține neutralitate climatică în Europa până în 2050, reprezintă o oportunitate majoră. Nu doar că sprijină tranziția către surse regenerabile de energie, dar și stimulează investițiile în eficiență energetică, tehnologii inovative și infrastructură verde.
Democrațiile puternice sunt cele în care oamenii împărtășesc niște valori de bază, unde au o voce și puterea de a decide, cred într-un bine comun, pentru că politicile aplicate sunt echitabile. Societățile viitorului nu se bazează pe resurse epuizabile, ci pe investiții care reduc cheltuielile pe termen lung și susțin dezvoltarea de industrii sustenabile care creează locuri de muncă durabile și contribuie la o viață mai bună pentru toți cetățenii. Într-o eră a tehnologiilor avansate, a inteligenței artificiale și a energiei regenerabile, România poate avea o economie mai stabilă fără a sacrifica natura sau viitorul nostru comun. A alege să ne decuplăm de la aceleași standarde europene ar însemna un regres în fața progresului.
În loc să aleagă soluțiile durabile care sunt acum la îndemână, Ministrul Burduja continuă să susțină „rețeta clasică” – distrugerea naturii pentru profituri pe termen scurt, fără să ia în calcul costurile incomensurabile pe termen lung, pentru oameni și planetă. Nu doar că ignoră nevoile actuale ale României și ne aruncă în trecut, dar pune în pericol viitorul nostru și al generațiilor care vor urma.
Discuţie
Felicitări Sebastian Burduja!