Cetățenii din București au fost expuși în mod aproape continuu unor niveluri nesănătoase de PM10 încă din 2007, iar autoritățile au fost atenționate în mod repetat cu privire la acest lucru. 

Procedura de infringement a început formal în 2009, când România a fost atenționată că în mai multe orașe sunt depășite anumite valori limită privind poluarea aerului cu pulberi în suspensie (PM10) [1]. Aceste valori limită au fost introduse cu scopul de a limita pe cât posibil efectele dăunătoare ale poluării aerului asupra sănătății umane și a mediului ca întreg. 

Abia în 2018, după 9 ani de trimis scrisori de atenționare și primit răspunsuri neconvingătoare, Comisia Europeană a chemat România în judecată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru eșecul sistematic de a reduce poluarea.

Din 2018 și până în prezent, măsurile luate au fost ineficiente, motiv pentru care România a fost condamnată acum de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Vina este împărțită între Ministrul Mediului și Primarul Capitalei.

Primăria Municipiului București este responsabilă de întocmirea unui Plan Integrat privind Calitatea Aerului (PICA) încă din 2009, de la primele atenționări primite, însă abia în 2018, sub presiunea procesului început, planul a fost întocmit rapid, fără o consultare reală a experților și a publicului larg. Drept dovadă, planul elaborat de Primăria Generală în scopul combaterii poluării aerului a fost atacat în instanță de mai multe ONG-uri pentru că măsurile propuse nu sunt eficiente [2].

La rândul său, Ministerul Mediului este responsabil să se asigure că acele Planuri Integrate privind Calitatea Aerului (PICA) sunt implementate și aduc o îmbunătățire reală și cuantificabilă a calității aerului. Prin instituția Gărzii de Mediu, subordonată Ministerului Mediului, s-ar fi putut aplica sancțiuni repetate Primăriei Capitalei pentru lipsa unui plan încă din 2009, atunci când a fost deschisa formal procedura de infringement. 

Abia acum, în 2020, pe fondul unui an cu miză electorală, Garda de Mediu a mers în control și a amendat Primăria Capitalei și primăriile de sector pentru ineficienţă în combaterea poluării.

Ministrul Mediului a declarat atunci că „Planul integrat de calitate a aerului din București are 20 de măsuri, dintre care 6 ar fi trebuit să fie deja implementate, dar nici nu s-au apucat de ele. Comisarii de mediu au evaluat că doar 40% din tot ce și-a asumat Primăria ca măsuri pentru reducerea poluării din București au fost operaționalizate și implementate.”

În final, atât Primăria Capitalei, cât și Ministerul Mediului pot lua măsuri care să ducă la reducerea poluării din București.  Primăria Capitalei ar putea, prin propuneri legislative, să reducă poluarea aerului din traficul auto, să dezvolte o rețea de piste de biciclete, să eficientizeze transportul public, să protejeze spațiile verzi existente și să le extindă. În schimb, Ministerul Mediului ar putea, prin intensificarea controalelor, sa reducă poluarea aerului de la gropile de gunoi și de la CET-uri. Mai mult, prin dezvoltarea unui sistem eficient de monitorizare a calității aerului, Garda de Mediu și Poliția Locală pot reacționa mai rapid în localizarea și sancționarea poluatorului, iar Ministerul Mediului poate avertiza populația în timp real despre nivelul periculos de poluare la care se expune.

Nivelul scăzut de poluare a aerului din perioada de pandemie a redus presiunea asupra serviciilor de sănătate într-un moment extrem de important și a arătat cât de multe beneficii poate aduce îmbunătățirea calității aerului. Se estimează că România a evitat 383 de decese datorită reducerii poluării aerului din ultima lună [3]. 

Față de aceeași perioadă a anului trecut, nivelurile de dioxid de azot au scăzut cu 40%, în timp ce pentru praful fin (PM2.5) au scăzut cu 10%. Aceste două forme de poluare, care slăbesc inima și sistemul respirator, sunt împreună în mod normal responsabile pentru aproximativ 26.000 de decese în România în fiecare an [4].

Ce s-ar întâmpla dacă am avea un aer bun de respirat nu pentru că toată lumea este forțată să stea acasă, ci pentru că am reușit să facem tranziția către transport și energie curată?

[1] – https://ec.europa.eu/atwork/applying-eu-law/infringements-proceedings/infringement_decisions/index.cfm?lang_code=RO&typeOfSearch=true&active_only=1&noncom=0&r_dossier=20092296&decision_date_from=&decision_date_to=&EM=RO&DG=ENVI&title=&submit=C%C4%83utare

[2] – https://buletin.de/bucuresti/exclusiv-poluarea-aerului-din-capitala-ajunge-in-instanta-primaria-generala-data-in-judecata-de-mai-multe-ong-uri-din-cauza-masurilor-fictive-de-imbunatatire-a-calitatii-aerului/

[3] – https://www.theguardian.com/environment/2020/apr/30/clean-air-in-europe-during-lockdown-leads-to-11000-fewer-deaths?CMP=twt_a-environment_b-gdneco

[4] – https://www.eea.europa.eu/themes/air/country-fact-sheets/2019-country-fact-sheets/romania

Car exhaust fumes, London. © Greenpeace / Maggie Gowan
Alătură-te mișcării pentru aer curat! Implică-te