2020 este un an al crizelor de toate felurile (de sănătate, economică, climatică), dar și al schimbării. Este un an care marchează debutul unei decade cruciale pentru bunăstarea noastră și a naturii, cea care ne asigură resursele necesare supraviețuirii. Pandemia continuă să provoace șocuri puternice în economia globală, iar în România sute de mii de oameni sunt șomeri, în timp ce salariile celorlalți au scăzut în medie cu peste 100 de lei.
Avem nevoie de o schimbare reală, profundă, care să prioritizeze calitatea vieții oamenilor și protejarea naturii. E prea târziu pentru ajustări minimale, pentru acomodări superficiale, pentru compromisuri. Cu cât așteptăm mai mult să facem schimbările necesare în economia noastră, în modul în care trăim, cu atât mai mari și ireversibile vor fi pagubele și cu atât mai scump va fi să le gestionăm.
Pactul Verde European oferă României șansa de a urma calea investițiilor durabile în sfera economiei circulare, a mobilității sustenabile, a energiei regenerabile, a cercetării și inovației, a recuperării biodiversității. Haideți să folosim banii pentru a reconstrui o societate justă și o economie rezistentă în fața șocurilor prezente și viitoare. Banii de la Comisia Europeană ar trebui cheltuiți pentru a investi în bunurile și binele comune, în beneficiul pe termen lung al oamenilor și al naturii. Se impune crearea unei piețe a muncii echitabile, condiții corecte și oportunități egale, cu un sistem fiscal just din punct de vedere social și economic. Avem nevoie de investirea inteligentă a resurselor publice, în primul rând în oameni, mediu și tehnologie, pentru ca acestea să asigure securitatea locurilor de muncă pe termen lung.
Haideți să folosim banii nu pentru a ne întoarce la normal, pentru că normalul era parte a problemei, ci pentru a face acea schimbare reală despre care vorbeam. Haideți să renunțăm la arderea combustibililor fosili în favoarea surselor regenerabile de energie; haideți să punem bazele democrației energetice, nu să investim în sisteme energetice naționale supradimensionate, ineficiente și poluante; haideți să finanțăm, să protejăm și să refacem ecosistemele, pentru că natura nu are granițe și nu negociază; haideți să construim orașe prietenoase cu oamenii și cu natura, orașe în care aerul pe care-l respirăm să nu fie otrăvitor, orașe unde mobilitatea alternativă este încurajată pentru beneficiile ei asupra sănătății noastre, orașe în care spațiile verzi sunt create pentru a oferi bunăstare fizică și mentală.
Haideți să ne reducem consumul, în special de carne și lactate procesate industrial și să susținem producția agroecologică de hrană la scară mică și locală; să ne protejăm sursele de apă, să creăm o rețea interconectată de ecosisteme protejate care să funcționeze ca artere ale unui mediu sănătos și echilibrat.
Dincolo de imensa suferință și durere provocate de pandemie, crizele prezente sunt o oportunitate pentru schimbări sistemice. Inimile, mințile și noi înșine fizic ar trebui să promovăm o nouă relație cu natura, una în care o apreciem pentru ceea ce este: precondiție pentru propria noastră bunăstare și sănătate. Obiectivul de astăzi al guvernelor este să ofere sprijin cetățenilor săi, să stabilizeze și să reconstruiască – asta trebuie să facă, dar în așa fel încât să creeze o lume justă și sigură și din punct de vedere climatic, pentru că sănătatea mediului și sănătatea umanității depind una de cealaltă.
Chiar acum, pe 19 iunie, șefii de state și guverne din UE se întâlnesc pentru a discuta despre pachetul financiar destinat redresării economice în valoare de aproape 4000 de miliarde de euro, dar și despre bugetul multianual al UE. Greenpeace va folosi această ocazie pentru a cere domnului Președinte Klaus Werner Iohannis și Consiliului UE să folosească aceste resurse pentru o redresare verde și justă, nu pentru o revenire la situația unei economii poluante și nesustenabile.
Soluții există și se găsesc, iar oamenii, organizațiile și politicienii trebuie să fie solidari în a le identifica și implementa. Un sondaj de opinie recent, realizat de Greenpeace, arată că suntem pregătiți să învățăm din experiența pandemiei, că suntem dispuși să acționăm pentru schimbare, că dorim ca măsurile de redresare economică să ofere soluții pentru criza climatică și de biodiversitate, dar și să reducă disparitățile și inegalitățile din societate și să consolideze democrația.
De aceea, Greenpeace România, alături de alte 16 organizații, a propus peste 80 de măsuri grupate în 5 direcții strategice construite în jurul conceptului de bunuri comune: sănătatea economică, sănătatea mediului, sănătatea publică, sănătatea educației și cercetării și sănătatea democrației.
Intrați pe mainesedecideazi.ro, citiți manifestul, comentați, semnați și distribuiți!
