Pe fondul intensificării presiunii publice în privința crizei poluării cu plastic și a numărului crescut al dovezilor științifice care demonstrează impactul nociv al plasticului asupra sănătății umane și a mediului înconjurător, din ce în ce mai mulți oameni din întreaga lume acționează lăudabil pe cont propriu și încearcă să integreze, în viața de zi cu zi, soluții pe care majoritatea companiilor eșuează în continuare să le implementeze: diminuarea producției și respingerea ambalajelor din plastic de unică folosință,  înlocuirea lor cu alternative sustenabile, reutilizabile și reîncărcabile.

Eforturile individuale, deși necesare, esențiale și absolut admirabile, nu vor putea nicicum să rezolve singure problema globală a poluării cu plastic. Ele trebuie să fie conduse de măsuri urgente, diferențiate în mod clar și implementate eficient de marile companii producătoare, de comercianți, dar și de autoritățile locale. 

Când vorbim despre măsuri reale, cu adevărat eficiente pe termen lung, ne referim la soluțiile bazate pe ambalaje reutilizabile și reîncărcabile. 

De ce nu includem aici neapărat și reciclarea?

Marile companii și industria plasticului promovează de ani buni ideea că reciclarea e cea mai bună cale de a ține plasticul departe de gropile de gunoi, dar adevărul este că peste 90% din tot plasticul produs la nivel global nu a fost niciodată reciclat! Asta înseamnă că tot acest plastic este aruncat la gunoi, în mediul înconjurător sau incinerat. Există numeroase dovezi care arată că sistemele de reciclare nu sunt viabile și nu reușesc să asigure eliminarea corespunzătoare a materialului rezultat. 

Procentele de reciclare sunt uimitor de mici și nu pot să țină pasul cu volumul uriaș de deșeuri plastice produse zilnic. Ca să vă faceți o idee, jumătate din PET-urile vândute nu sunt niciodată colectate pentru reciclare, și doar 7% din cele adunate organizat sunt transformate în recipiente noi. Mare parte a materialului e “sub-reciclată”, ceea ce înseamnă că, în loc să se producă același tip de ambalaj dintr-unul vechi, plasticul e reprocesat în produse de calitate inferioară care nu mai pot fi reciclate ulterior.

E foarte limpede că reciclarea nu va putea vreodată să aibă decât un impact minor în eforturile de gestionare a plasticului – produs în cantități din ce în ce mai mari – și a inevitabilelor deșeuri. Prin urmare, eforturile marilor companii și ale unor comercianți de a îmbunătăți reciclarea și proprietățile de reciclare sau de a-și educa clienții cu privire la acestea sunt prost orientate și creează o perdea de fum prin activități care maschează adevărata problemă. Nu orice e catalogat drept reciclabil este și reciclat, iar noile ambalaje ale anumitor produse, cele care specifică că un produs sau altul ar fi biodegradabil și deci reciclabil, nu fac decât să distragă atenția de la soluțiile reale și să încurajeze în continuare consumul și risipa obișnuite, care ne-au adus aici

Chiar și așa, cum aleg marii producători să gestioneze problema?

În ciuda tuturor dovezilor care demonstrează ineficiența reciclării în lupta împotriva crizei poluării cu plastic, angajamentele luate de companiile producătoare de plastic și de comercianții care permit livrarea acestuia în lanțurile de magazine se concentrează, într-o proporție copleșitoare, asupra promovării unor soluții false, care induc în eroare și contribuie, zi de zi, la cercul vicios. Ca să dăm doar două exemple:

Unele companii au anunțat trecerea de la plastic la hârtie, susținând că hârtia a fost multă vreme percepută drept material sustenabil. În realitate, însă, acest tip de înlocuire e problematic. În primul rând, pentru că industria celulozei și a hârtiei compromite rolul vital al pădurilor, care trebuie să fie protejate și restaurate, nu transformate în ambalaje de unică folosință. Apoi, pentru că ea contribuie și la intensificarea consecințelor negative ale schimbărilor climatice. Nu în ultimul rând, cu toate că hârtia este reciclată de secole, în multe țări sistemele actuale nu reușesc să producă suficientă fibră de bună calitate, în parte din cauza contaminării din lanțul de reciclare, ceea ce determină autoritățile să incinereze sau să arunce la groapa de gunoi cantități enorme de hârtie, colectate inițial pentru reciclare. Companiile care au făcut trecerea la hârtie par să nu aibă cunoștință de aceste limitări și nu indică precis sursa fibrei reciclate, ignorând proprietățile ambalajelor lor de hârtie în procesul de reciclare.

Alte companii înlocuiesc plasticul convențional cu plasticul pe bază de biomasă și îl promovează în mod eronat ca fiind biodegradabil sau compostabil. În realitate, majoritatea plasticului „bio” e derivat din culturi agricole care concurează cu cele alimentare, amenințând securitatea alimentară, generând o pătrime din emisiile de gaze cu efect de seră, schimbând modul de folosire a terenurilor în plantanții la scară industrială și afectând major atât habitatele naturale, cât și micii fermieri. Apoi, deși se consideră că plasticul „bio”, odată aruncat în natură sau dus la groapa de gunoi, se va descompune de la sine, el nu se degradează decât în anumite condiții de temperatură și umiditate, care rareori sunt întâlnite în mediul natural. Mai mult, chiar și atunci când plasticul biodegradabil reușește să se deterioreze, el nu dispare complet, ci se fragmentează în microplastic, care e apoi luat drept hrană de animale și pătrunde astfel în lanțul trofic.

Impresia că aceste produse sunt mai “naturale” pentru că provin din plante e de asemenea eronată: producția din plastic pe bază de biomasă poate implica aditivi chimici similari cu cei din plasticul convențional.

Reciclarea are un rol important în tranziția către o economie fără plastic, dar ea nu se poate substitui reducerii generale a producției ambalajelor din plastic de unică folosință și nu reprezintă nicidecum o justificare pentru creșterea producției de plastic. În acest proces de tranziție, continuarea oricărui proces de reciclare trebuie să îndeplinească cele mai înalte standarde ecologice și să ocupe locul cuvenit în ierarhia gestionării deșeurilor, și anume mai prejos de “a evita”, “a reduce” și “a refolosi”. 

Ce trebuie, de fapt, să facă companiile și comercianții

Să prioritizeze problema plasticului de unică folosință, produs și comercializat în cantități excesive, inutile, dăunătoare mediului și oamenilor și să reducă producția și, implicit, comercializarea numărului total de ambalaje din plastic de unică folosință (fără a micșora greutatea produselor actuale)

Să investească în sisteme de livrare reutilizabile și reîncărcabile și să vină astfel în întâmpinarea noastră, a cetățenilor, în eforturile noastre de a avea o experiență de consum care să nu dăuneze sănătății noastre și mediului înconjurător. 

Să monitorizeze cantitatea de plastic produsă și întrebuințată, precum și greutatea articolelor care conțin plastic de unică folosință, și să comunice public și transparent astfel de informații

Să revizuiască politicile stabilite de asociațiile de afaceri cu care colaborează și să se asigure că aceste asociații funcționează în conformitate cu valorile lor sociale și ecologice

Ce trebuie să facă autoritățile?

Autoritățile, la rândul lor, trebuie să prioritizeze politici publice care să pună în centru sănătatea oamenilor și a mediului; să îmbunătățească procesul de colectare selectivă și gestiunea deșeurilor și să creeze un cadru legal favorabil în care eforturile cetățenilor să poată fi realmente implementate. 

Ce putem noi, cetățenii, să facem?

Ce putem face noi este să continuăm să punem presiune pe aceste companii și pe autoritățile locale, să adoptăm un comportament responsabil față de natură și față de noi înșine, să evităm produsele ambalate inutil în plastic de unică folosință și să ne obișnuim să refolosim cât mai mult și să aruncăm cât mai puțin. Totodată, e important să susținem acele branduri care, deși mai puține și mai mici în luptă, promovează politici prietenoase cu mediul și oferă tuturor un exemplu extrem de important.

Împreună putem să combatem poluarea cu plastic. Sunt absolut necesare decizii clare și măsuri urgente atât din partea companiilor producătoare, cât și din partea autorităților, schimbări care să pună în centru sănătatea mediului și a oamenilor!

Semnează petiția și cere-le marilor companii să adopte măsuri concrete pentru eliminarea plasticului de unică folosință din circulație și să investească în soluții noi, bazate pe ambalaje reutilizabile pentru produsele lor!

Mai multe despre asta poți citi în acest Raport. (@Greenpeace SUA, 2019)

Traducerea raportului în limba română: Denisa Angheluță (voluntar Greenpeace)