România nu este ferită de efectele încălzirii globale. Nu o spunem noi, o spun oamenii de știință. Schimbările climatice se manifestă deja, iar intensitatea lor o vom resimți din ce în ce mai puternic în anii următori: temperaturi ridicate, valuri de căldură, ierni blânde și fără zăpadă, deșertificare în zonele de câmpie și deal, furtuni de vară cu intensificări mari ale vitezei vântului, episoade de grindină în care bobul de grindină devine din ce în ce mai mare, înrăutățirea calității aerului în orașe.

Pe Roxana Bojariu am cunoscut-o în noiembrie, anul trecut, în librăria Seneca din București, la dezbaterea organizată în jurul lansării cărții “Nimeni nu e prea mic să facă diferența”, o colecție cu cele mai importante discursuri ținute de Greta Thunberg, tânăra activistă de mediu. La finalul dezbaterii, i-am mulțumit Roxanei că e o voce activă pentru protejarea mediului, mărturisindu-i că intervențiile oamenilor de știință sunt extrem de benefice, mai ales la noi, în România, unde cetățenii nu sunt foarte preocupați de subiectul importanței reducerii emisiilor de dioxid de carbon.

Pentru viitorul apropiat (2021- 2050), la nivelul României, rezultatele modelelor climatice analizate indică o creștere medie a temperaturii lunare în cea mai caldă lună a anului de peste 4 grade Celsius și o reducere medie a cantității lunare de precipitații de până la 15% în timpul verii, în cel mai pesimist scenariu. Conform Raportului Agenției Europene de Mediu, numărul valurilor de căldură extremă va crește exponențial în viitor, România fiind una dintre țările cele mai afectate.

Roxana Bojariu este doctor în fizică al Universității din București. În prezent, este coordonator al secției de climatologie din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie. Roxana a lucrat la rapoartele Grupului Interguvernamental pentru studiul Schimbării Climatice (IPCC) publicate în 2007 și 2013 și activează ca punct focal național al IPCC în România. Roxana este cercetător, este om de știință. Face parte din comunitatea oamenilor de știință, oameni care au devenit din ce în ce mai preciși în a proiecta care va fi viitorul dacă noi continuăm să ardem combustibili fosili în ritmul acesta accelerat și ce se poate întâmpla la nivel global, dar și la nivel local.

Mai târziu, ne-am întâlnit la biroul Greenpeace unde, împreună cu echipa de la departamentul de Climă și Energie, am povestit despre obiectivele campaniei, despre politicile climatice deloc ambițioase ale statului român; că vom putea face schimbări atunci când oamenii se vor implica activ și vor pune presiune pe autorități să vină cu măsuri pe termen lung și nu cu politici populiste, care ignoră sănătatea planetei și a oamenilor. Am vorbit despre cum putem aduce mai aproape organizațiile de mediu de breasla oamenilor de știință, cum să facem ca mesajul comunității oamenilor de știință în ceea ce privește schimbările climatice  să ajungă la cât mai multă lume. Cum să transmitem oamenilor din jurul nostru că  efectele încălzirii globale nu înseamnă doar topirea calotei glaciare, dispariția urșilor polari și incendiile devastatoare din pădurea amazoniană, că și noi aici, în România, suntem direct afectați și că impactul îl vom resimți din ce în ce mai puternic, fie că locuim în zone rurale, fie că trăim în orașe.

Câteva săptămâni mai târziu, ne-am dus pregătiți  la Administrația Națională de Meteorologie să o intervievăm pe Roxana despre efectele schimbărilor climatice în România.

A ieșit acest mini serial, în care ne povestește despre efectele schimbărilor climatice asupra zonelor urbane, asupra agriculturii, asupra râurilor, despre fenomene climatice extreme și despre cum România, ca semnatară a Acordului de Climă de la Paris, își asumă responsabilitatea de a reduce drastic emisiile de gaze cu efect de seră. 

Urmărește toate episoadele pe canalul nostru de Youtube.

Sperăm să îți placă, să-l găsești interesant și util și ne-am bucura să aflăm ce alte subiecte din zona de mediu te interesează, pentru a le aborda în viitor.