În contextul electoral, partidele politice se întrec în promisiuni pentru a face viața mai bună în România. Dar cum se raportează acestea la schimbările climatice, principala amenințare globală, care deja afectează și România? Având în vedere importanța măsurilor climatice, dar și faptul că UE alocă cea mai mare parte a fondurilor pentru măsuri de combatere a schimbărilor climatice, Greenpeace a analizat programul principalelor partide politice pe mediu, climă, energie și emisii din transport. 

Partidele politice cu șanse la Parlamentul României au primit de la Greenpeace un chestionar pe probleme de climă, mediu, energie și transport. În paralel, am analizat programele de guvernare, pentru a evalua oferta politică și în lipsa participării partidelor la sondajul nostru. 

Programele de guvernare ale partidelor politice din România trebuie judecate în contextul campaniei electorale. Societatea civilă și media au încercat de-a lungul timpului să urmărească implementarea acestora, însă întotdeauna după alegeri prioritățile s-au schimbat în contextul ”grelei moșteniri”. De aceea, este greu de anticipat dacă aceste programe vor fi implementate în forma lor actuală.

În același timp, transparența și consultarea nu sunt o obișnuință a democrației noastre, iar rareori s-a dezbătut public, cu adevărat, pe domenii, conținutul programelor de guvernare propuse, încă din faza de elaborare, ori după prezentarea publică a acestora. De aceea, este nesurprinzător faptul că doar două? partide politice au răspuns chestionarului nostru. 

Recomandăm așadar să parcurgeți programele și să priviți evaluarea noastră ca un exercițiu de transparentizare. Reamintim că Greenpeace este o organizație independentă politic, iar prezenta evaluare nu trebuie interpretată ca o recomandare de vot.

Principala dificultate în evaluarea planurilor rezidă în diferențele mari între amplitudinea programelor de guvernare și a structurilor eterogene ale acestora. Cele mai consistente programe sunt cele ale USR – PLUS, PNL și PSD. Programele partidelor PMP, Pro România și UDMR au fost dificil de analizat din cauza faptului că sunt schematice și operează preponderent cu declarații generale de intenție ori, în cazul UDMR, nu există un program de guvernare, ci doar un plan de măsuri intitulat ”Măsurile UDMR pentru gestionarea pandemiei și redresarea economică”, care nu adresează niciunul dintre subiectele noastre. UDMR și USR – PLUS sunt singurele partide care au completat chestionarul nostru. În lumina celor de mai sus, în unele cazuri, am ales să nu apreciem în vreun sens sau în altul din lipsa datelor concludente, iar acolo unde am făcut-o, evaluarea poate fi o aproximare.

Partidele nu asigură respectarea țintelor Acordului de la Paris

O observație general valabilă este că mediul și clima nu sunt abordate de niciunul dintre partidele ale căror programe le-am analizat ca fiind centrale viziunii lor, în pofida evidenței crizei climatice și a declinului biodiversității. Putem spune că nu au fost internalizate obiectivele strategice ale Pactului Ecologic European și ale Acordului de Climă de la Paris, și nici asumate datele științifice privitoare la climă și biodiversitate. Cert este însă că mediul și schimbările climatice sunt în principal abordate sectorial (energie, păduri, ape etc.) și nu integrat, ori ca domenii strategice transversale. 

Singura excepție notabilă prin abordarea extensivă a subiectului și numărul de măsuri progresiste, chiar dacă nu ca element central al propunerii politice, este programul USR – PLUS. 

Energia, domeniul cel mai prost gestionat 

Din păcate, cel mai prost stăm la capitolul tranziție energetică. Majoritatea partidelor privesc investițiile masive în gaz (PMP și Pro România nu menționează asta explicit), în principal off-shore, construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și soluțiile (imature tehnologic) bazate pe hidrogen ca fiind priorități necesare tranziției. 

Statutul energiilor regenerabile fluctuează, între acceptarea țintelor europene fără măsuri concrete în acest sens, la propuneri de creștere a țintei naționale, dar, în general, se poate constata că se acceptă perspectiva statului ca regulator și facilitator, nu ca investitor direct în sector pentru asigurarea creșterii ponderii regenerabilelor în mixul energetic național. 

Viziunea asupra pădurilor 

Pădurile sunt menționate peste tot cu cele două abordări complementare tradiționale: stoparea tăierilor ilegale și împăduririle. Ceva mai elaborate sunt analiza și propunerile PSD, iar cele mai evoluate și progresiste cele ale USR – PLUS. Programele de plantări și îmbunătățirea și transparentizarea SUMAL (sistemul de urmărire a materialelor lemnoase) apar frecvent, însă pădurile nu sunt tratate ca soluție naturală împotriva schimbărilor climatice și nici problemele sectorului nu sunt adresate în profunzime (amploarea tăierilor ilegale, chestiunea accesului la lemn de foc, profesionalizarea în domeniile silvic și forestier etc.).

Biodiversitatea (arii protejate, ape, inclusiv păduri) lipsește aproape cu desăvârșire ca preocupare strategică, iarăși cu excepția notabilă a programului USR – PLUS. În cele mai multe cazuri se merge pe o abordare conservatoare în care dezvoltarea și biodiversitatea nu trebuie să se împiedice reciproc, mai curând decât în paradigma în care biodiversitatea României este un element strategic în bunăstarea noastră.

Asemenea, emisiile din sectorul transport, sectorul cu cea mai mare creștere a emisiilor din România, sunt preponderent tratate din perspectiva calității aerului. Aici însă pare că soluțiile sunt ceva mai la îndemână pentru partidele politice. Precizăm că nu ne-a interesat problema infrastructurii de transport (autostrăzi, infrastructura navală ori feroviară), ci exclusiv aspectul emisiilor. 

Chestionarul (pe care-l puteți consulta aici) a fost dezvoltat astfel încât să reflecte cele mai importante elemente legate de gestionarea crizelor prezente și de reziliența în fața crizelor viitoare. Am căutat să înțelegem viziunea și direcțiile strategice pe domeniile: schimbări climatice, tranziție energetică, mediu / biodiversitate și transport durabil. 

Pentru fiecare din cele 14 întrebări am oferit 4 variante de răspuns închise și o a cincea opțiune neutră. Scala după care am formulat variantele de răspuns a fost gândită să reflecte patru tipuri de atitudini fundamentale față de climă și mediu: progresistă, în general în acord cu viziunea Uniunii Europene și în linie cu Acordul de Climă de la Paris, parțial în acord cu viziunea Greenpeace, în general mai progresistă; ponderată, adică în general clima și mediul sunt privite ca priorități, chiar dacă unele măsuri sunt insuficiente, ori pot fi mai elaborate; conservatoare, unde clima și mediul au un rol secundar, iar abordarea perpetuează problemele care au provocat actualele crize, și nocivă, în care măsurile sau viziunea propuse sunt evident nocive pentru climă și mediu.

Chestionarul a fost trimis partidelor PNL, PSD, USR – PLUS, PMP, UDMR și Pro România, în data de 23 noiembrie; doar UDMR și USR – PLUS au răspuns. Pentru a putea compara abordările politice ale subiectelor de interes pentru noi, în contextul în care 4 din 6 nu au răspuns, am analizat conținutul programelor de guvernare acolo unde acestea au fost disponibile. În cazul UDMR, nu există un program de guvernare publicat, ci un plan privind ”Măsurile UDMR pentru gestionarea pandemiei și redresarea economică”, care nu adresează niciunul dintre subiectele noastre.

Programul de guvernare  PNL poate fi văzut aici; programul PSD, aici; al USR – PLUS, aici; al PMP, aici; al UDMR, aici (prezentat drept ”Măsurile UDMR pentru gestionarea pandemiei și redresarea economică”) și al Pro România, aici.