Want to do more?
Află mai multe ×

După amânări repetate, care păreau să fie lăsate moștenire de la un ministru la altul pe termen indefinit, Ministerul Mediului a lansat, în sfârșit, SUMAL 2.0, sistemul care ar trebui să împiedice furtul din pădurile României.

Evenimentul îndelung așteptat de public a avut loc pe 1 februarie. Timp de 11 zile, echipa Greenpeace România a încercat să testeze aplicația, însă nu a avut acces la ea decât prin terți. Greenpeace a urmărit cu atenție, de asemenea, reacțiile forestierilor, ale proprietarilor de păduri și ale celor implicați în industria lemnului, care nu s-au lăsat așteptate.

SUMAL (Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos) ar trebui să fie câinele de pază al pădurilor din România, cel mai bun prieten al silvicultorilor onești și al activiștilor de mediu, incoruptibil și fidel dezideratului de exploatare sustenabilă a pădurilor. Complet digitalizat, folosind urmărirea prin GPS a camioanelor, imagini satelitare de înaltă rezoluție și camere de supraveghere la ieșirea din principalele bazine forestiere, SUMAL ar trebui să facă imposibilă ascunderea și punerea pe piață a lemnului tăiat ilegal. Pentru asta am ieșit în stradă în noiembrie 2019 la Marșul pentru Păduri, alături de români din țară și din diaspora.

După ce, începând cu 2016, șase Miniștri ai Mediului i-au amânat sau sabotat de-a dreptul implementarea în nenumărate rânduri, SUMAL 2.0 a fost, în sfârșit, operaționalizat pe 1 februarie 2021. E un pas înainte important, dar lupta împotriva tăierilor ilegale este departe de a fi încheiată.

Află povestea lui SUMAL, narată de Mihai Gruia Sandu!

Scurt istoric al SUMAL

  • Decembrie 2010: Uniunea Europeană publică EUTR (legislația europeană pentru reglementarea sectorului forestier). Printre alte modificări, devine obligatoriu pentru statele membre să asigure instrumente de trasabilitate a materialului lemnos pentru combaterea tăierilor ilegale.
  • Octombrie 2014: Ministerul Mediului lansează “Radarul Pădurilor”, prima încercare de digitalizare a silviculturii românești. Această versiune arhaică a unei baze de date cu pădurile României nu avea mecanisme automate de verificare a datelor în sistem, astfel că nu putea genera alerte în timp real pentru neconcordanțele din stocurile de lemn sau din activitățile comerciale. Odată cu lansarea aplicației, au fost create proceduri de verificare a legalității camioanelor cu lemn prin serviciul de urgență 112.
  • Iulie 2016: Are loc lansarea aplicației “Inspectorul Pădurii”, ca o completare firească și necesară a ”Radarului Pădurilor”. Prin aceasta, oricine poate verifica din propriul telefon sau calculator dacă un transport de lemn este făcut cu aviz în regulă sau nu. În paralel, la acea vreme, Ministerul Mediului a contractat o societate comercială (Indaco Systems) pentru dezvoltarea unei versiuni îmbunătățite a întregului sistem digital.
  • Început de 2017: Ministerul Mediului decide să nu mai plătească mentenanța pentru “Radarul Pădurilor” și să nu mai folosească imaginile satelitare (oferite gratuit prin programul spațial european Copernicus) pentru detectarea automată a tăierilor ilegale. Motivul: ”prea multe alarme false care copleșeau Gărzile Forestiere”.
  • Aprilie 2017: Indaco Systems finalizează o versiune îmbunătățită a “Radarului Pădurilor”. Noile funcționalități ale sistemului digital permit folosirea imaginilor satelitare pentru a descoperi automat schimbări în coronament fără existența avizelor necesare, deci pentru a descoperi tăieri ilegale. Dezvoltarea a fost efectuată și parțial recepționată de Minister din decembrie 2016 – semestrul I 2017, dar nu a fost implementată de autoritățile centrale. Între timp, ca urmare a deciziei instanțelor, Ministerul este obligat să despăgubească Indaco Systems pentru dezvoltarea unei aplicații care nu a fost folosită.
  • Septembrie 2017: Între Ministerul Apelor și Pădurilor (acum parte din Ministerul Mediului) și STS este semnat un protocol prin care STS urmează să realizeze noul sistem:

În ceea ce privește data la care acest sistem va deveni funcțional, reprezentanții conducerilor MAP și STS au stabilit, în urma ședinței din 08.07.2019, următoarele termene:

a. 27.09.2019: Lansarea în pre-producție (pentru testarea în condiții reale de exploatare de către un grup pilot de utilizatori) a versiunii SUMAL 2.1 (module prioritare și functionalități de bază);

b. 30 decembrie 2019: Lansarea în producție a versiunii SUMAL 2.1 (module prioritare și functionalități de bază);

c. 30 iunie 2020: Lansarea în producție a versiunii SUMAL 2.2 (versiunea completă, incluzând module și funcționalități complementare).”

  • 2018-2019: Conform comunicatului de presă al STS, eforturile dezvoltării noului sistem constau în “STS a achiziționat echipamente IT, o dronă cu accesorii și un GPS. Echipamentele IT au fost instalate, configurate și găzduite de STS.”
  • Noiembrie 2019: Greenpeace România, Agent Green și Declic organizează “Marșul pentru Păduri”, la care participă peste 10.000 de oameni din București și restul țării. Proteste paralele au loc și în diaspora. Principalele revendicări: un SUMAL nou, cu imagini satelitare, camere video și urmărirea transporturilor prin GPS, precum și protecția strictă a pădurilor virgine, cu grad mare de naturalețe și a ariilor protejate.
Marșul pentru Păduri, 3 noiembrie 2019, București
  • Începutul lui 2020: Ministrul Mediului Costel Alexe își asumă revendicările exprimate la “Marșul pentru Păduri” și invită organizațiile de mediu să ia parte într-un grup de lucru pentru soluționarea de urgență a problemelor: modernizarea SUMAL, monitorizarea pădurilor prin satelit, un registru electronic al intrărilor și ieșirilor din depozitele de lemn, GPS obligatoriu pe toate mijloacele de transport al lemnului și ruta tuturor transporturilor, camere de supraveghere în puncte cheie din rețeaua rutieră, la gatere și la depozite de lemn. Ministrul promite operaționalizarea rapidă a SUMAL 2.0.
  • Iunie 2020: SUMAL 2.0 este adoptat prin H.G. 497/25.06.2020 și prevede operaționalizarea sa în termen de 3 luni. La finalul lunii octombrie, implementarea este amânată din nou, pentru a treia oară în 2020.
  • 1 Februarie 2021: SUMAL 2.0 este în sfârșit lansat oficial. Toți operatorii din industria lemnului sunt obligați să folosească noul sistem. Lipsesc multe module și funcționalități importante, clar specificate în Hotărârea de Guvern. Organizațiile de mediu reacționează dur.
  • 10 Februarie 2021: După 10 zile în care cetățenii nu au nicio formă de acces pentru a verifica legalitatea miilor transporturilor de lemn de pe drumurile României, se lansează Inspectorul Pădurii 2.0.
Sloganul sub care s-a derulat Marșul pentru Păduri, București, 3 noiembrie 2019

Întrebări frecvente

Cum arată SUMAL 2.0?

Nu știm în detaliu. În ciuda promisiunilor de transparență procedurală, aplicația nu a fost pusă la dispoziția organizațiilor neguvernamentale de mediu pentru testare. Dar am aflat câte ceva din tutoriale create de reprezentanți ai industriei lemnului și din investigații paralele.

SUMAL 2.0 folosește și imagini satelitare?

Nu. Deși Ministerul Mediului și-a asumat public încă de anul trecut că va deschide procedurile de achiziție publică pentru un serviciu de teledetecție care să furnizeze date corelate cu informațiile din SUMAL 2.0 pentru a depista într-un timp cât mai scurt tăierile ilegale.

Inspectorul Pădurii funcționează?

Parțial. Aplicația a fost lansată miercuri, 10 Februarie 2021, la 10 zile după lansarea SUMAL 2.0. Ministerul anunță că, momentan, aplicația este disponibilă doar în versiunea de web browser, urmând a fi aprobate și versiunile mobile Android + iOS de către platformele respective.

Conform HG 497/25 iunie 2020, aplicația Inspectorul Pădurii trebuie să furnizeze publicului larg următoarele informații:

a) informaţiile din avizul de însoțire cu privire la cod aviz, data și ora emiterii, emitent, tipul de transport, document de proveniență, punctul de încărcare, volum, specii/grupă de specii, sortimente, numele operatorului economic care efectuează transportul și numărul de înmatriculare al mijlocului de transport;

b) traseul parcurs în timpul transportului disponibil public după finalizarea transportului;

c) fotografiile mijlocului de transport față, spate și lateral, care se înregistrează în SUMAL 2.0;

d) hărțile amenajistice (hărțile cu unitățile administrative ale pădurilor) înregistrate în SUMAL 2.0;


e) informaţiile aferente actului de punere în valoare și inventarul înregistrate în SUMAL 2.0;


f) autorizația de exploatare cu numele operatorului economic care efectuează lucrări, înregistrată în SUMAL 2.0;

g) coordonatele GPS tuturor punctelor ce reprezintă schimbări în coronament/imagini, în urma procesului de teledetecție prin intermediul imaginilor satelitare pentru generarea de alerte automate;

*Funcționalitățile care apar cu roșu în textul de mai sus, preluat din HG, nu sunt încă disponibile în Inspectorul Pădurii și SUMAL 2.0.

Cu ce fel de îmbunătățiri vine noul Inspector al Pădurii?

Versiunea curentă, disponibilă cetățenilor, nu vine cu prea multe îmbunătățiri. Sperăm ca Inspectorul Pădurii să primească atenția care i se cuvine și să includă toate funcționalitățile normate prin HG 497/2020.

Sunt utilizate și imagini video?

Nu.
Deși Ministerul Mediului și-a asumat folosirea sistemelor de supraveghere video pentru monitorizarea transporturilor de lemn, până în acest moment nu s-au făcut eforturi pentru atingerea acestui obiectiv.

Cât de eficient este SUMAL 2.0?

Teoretic, noua arhitectură a SUMAL 2.0 ar trebui să închidă breșele prin care se puteau efectua transporturi multiple și să ajute organele de control cu informații detaliate despre fluxul materialelor lemnoase în timp real.

De asemenea, creșterea transparenței prin publicarea hărților administrativ-teritoriale ale pădurii, avizelor de exploatare, coordonatelor GPS pe platforma Inspectorul Pădurii ar trebui să permită desfășurarea unor anchete independente pentru combaterea tăierilor ilegale. Eficiența SUMAL 2.0 rămâne de analizat după cel puțin jumătate de an de utilizare.

Ce se întâmplă mai departe cu SUMAL 2.0?

Pe termen scurt, SUMAL 2.0 are nevoie urgentă de rezolvarea unori erori de programare din partea STS.
Pe măsură ce aceste bug-uri vor fi rezolvate, în lista de priorități a echipei IT ar trebui să urmeze implementarea 100% a funcționalităților aplicației, așa cum sunt ele descrise prin HG 497/25 iunie 2020, cu privire la adoptarea noului SUMAL.

În paralel, Guvernul trebuie să achiziționeze serviciile de teledetecție satelitară. Momentan, această funcționalitate lipsește cu totul din SUMAL 2.0, în ciuda faptului că se regăsește în planul inițial din HG 497/2020. Ulterior, Ministerul ar putea crea un protocol de colaborare cu CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) pentru a putea avea o cheie suplimentară de verificare a datelor din SUMAL 2.0 cu ajutorul camerelor de supraveghere deja instalate pe drumurile României.

Putem urmări traseul lemnului de la arborele tăiat din pădure până la măsuța de cafea din sufrageria noastră?

Din informațiile pe care le avem, SUMAL 2.0 funcționează intermitent în acest moment. Există erori critice de programare care împiedică utilizarea în parametri normali a sistemului. Așteptăm clarificări din partea STS.