17 iunie e Ziua Mondială pentru Combaterea Deșertificării și a Secetei. Schimbările climatice, despăduririle și agricultura intensivă sunt principalele cauze care accelerează instalarea aridității.
România se află printre cele mai vulnerabile țări europene, alături de Spania, Portugalia, Italia Grecia, Bulgaria și Cipru. Modelările climatologilor arată că, până în 2050, peste 11 milioane de români vor fi afectați de creșterea temperaturilor, reducerea drastică a rezervelor de apă și deșertificare.
Dacă nu acționăm acum, peste 40% din teritoriul României o să arate ca o stepă aridă, iar seceta va deveni noul normal.
Soluția simplă și eficientă e oferită tot de natură: pădurile ajută la fixarea apei în sol, opresc degradarea terenurilor și creează un microclimat local propice pentru viață. Bariera Verde, inițiativa pentru plantarea unei Rețele Naționale de Păduri de Protecție, poate avea un rol vital în lupta împotriva deșertificării.
E necesar să protejăm culturile agricole, să oprim degradarea terenurilor din zonele de câmpie, să ajutăm comunitățile vulnerabile din mediul rural, precum și orașele cuprinse tot mai des de caniculă. În lipsa pădurilor de protecție, nisipurile înghit anual peste 1000 de hectare de terenuri din sudul țării, iar jurnaliștii de la VICE au documentat fenomenul chiar în inima Olteniei, la Dăbuleni.
La început de iunie, le-am scris politicienilor din Parlamentul României și le-am cerut să-și asume public o poziție în privința Barierei Verzi. I-am îndemnat să fie vocea celor peste 115.000 de români care au semnat petiția pentru Bariera Verde și așteaptă să vadă măsuri reale de reîmpădurire. O parte din ei deja au răspuns afirmativ, alții au fost curioși să afle mai multe și ne-au invitat la discuții.
Zilele trecute, am participat în Comisiile de Mediu, Agricultură și Silvicultură din Camera Deputaților pentru a le vorbi parlamentarilor despre Bariera Verde și necesitatea de a îmbunătăți legislația pentru împăduriri. Am vizitat senatori și deputați în cabinetele lor parlamentare și am deschis dialoguri transpartinice pentru păduri de protecție, perdele forestiere și o strategie atent gândită.
Indiferent de culoarea politică, am întâlnit și politicieni care înțeleg urgența problemei și sunt dispuși să pună umărul și votul la reîmpădurirea zonelor de câmpie aflate în pericol de deșertificare.
Implicarea parlamentarilor e esențială pentru a evita eșecul măsurii 8.1. pentru reîmpădurire din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (2014-2020). Atunci, cu toate că au existat fonduri europene dedicate pentru subvenții, s-a reușit plantarea a doar 1260 de hectare de perdele forestiere dintr-un necesar de ordinul sutelor de mii.
Cu sprijinul lui Adrian Chesnoiu, Președintele Comisiei de Agricultură și Silvicultură din Camera Deputaților, am creat un grup de lucru la care au fost invitați fermieri, silvicultori, primari, reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, AFIR, APIA, ANAMP, ai Gărzii de Mediu, Gărzii Forestiere și ai Agenției Naționale pentru Protecția Mediului.
Concluziile discuțiilor arată că principalele obstacole pentru realizarea perdelelor forestiere sunt legate de:
- accesarea finanțării de către fermieri, care e greoaie, ineficientă și peste măsură de birocratică;
- obligativitatea schimbării destinației terenului împădurit, oamenii fiind îngrijorați de posibilitatea pierderii subvențiilor din agricultură și de obligațiile suplimentare care derivă din Codul Silvic;
- evaluarea greoaie și lipsită de transparență a dosarelor depuse;
- decontarea lentă a investițiilor pentru înființarea și întreținerea perdelelor forestiere.
Vestea bună este că reprezentanții Ministerului Agriculturii au acceptat recomandările primite, asumându-și rescrierea ghidului de aplicare și a normelor de implementare. Așadar, până la sfârșitul verii, ar trebui să avem un instrument funcțional, prin care fermierii vor putea atrage mai ușor resurse pentru înființarea perdelelor forestiere.
Săptămana aceasta, ne întoarcem în Parlament pentru a discuta un subiect extrem de important: rolul administrațiilor din orașe și comune în planul național de împăduriri.
Primăriile orașelor, comunelor și satelor dețin terenuri degradate, așadar trebuie să fie cointeresate în plantarea unor păduri de protecție pentru comunitățile de care au grijă. În primă fază, avem nevoie urgentă de studii care să identifice terenurile degradate din România, apoi trebuie construite mecanismele prin care aceste soluri pot fi restaurate prin plantarea unor păduri noi.
