Luna aceasta, ți-am povestit pe larg despre rolul Greenpeace în lume, am rememorat momentele cheie din istoria organizației și am sărbătorit oamenii care au făcut posibilă continuitatea mișcării de mediu, prin numeroase acțiuni și victorii.
Azi, 15 septembrie,
Greenpeace împlinește 50 de ani de activitate!
În ziua noastră aniversară, continuăm să reflectăm la lecțiile învățate, facem planuri pentru un viitor mai sigur, în care natura, biodiversitatea și categoriile sociale vulnerabile sunt protejate, și vorbim despre impactul unei comunități unite, despre oameni ca tine, determinați să facă bine.
Poate că e mai puțin cunoscut faptul că, deși Greenpeace România a fost înființată oficial în 2007, momentul zero de la care am pornit a avut loc cu ani în urmă, în 2000. Lângă Baia Mare, unul dintre digurile iazului de decantare a uzinei de procesare a aurului a cedat și 100.000 de metri cubi de cianuri s-au scurs în râul din apropiere și mai departe în Someș, Tisa, Dunăre și Marea Neagră, provocând un dezastru ecologic internațional.
Valul toxic a ajuns la Marea Neagră după două săptămâni, timp în care a ucis fauna din apele traversate și de pe malurile lor. Au fost puternic afectate și țările vecine Ungaria și Serbia, accidentul fiind considerat al doilea cel mai mare dezastru ecologic din Europa, după Cernobîl.
În 2002, de Ziua Mondială a Apei de pe 22 martie, o echipă de activiști Greenpeace din mai multe țări s-a dus la sediul companiei Aurul S.A. În semn de protest, s-au cățărat pe una dintre macarale și au arborat un banner, cerând oprirea practicilor distructive de exploatare a aurului prin cianurare, atât de toxice pentru mediu. Acțiunea respectivă a atras atenția mass-mediei internaționale și din România care au expus efectele majore ale accidentului de lângă Baia Mare.
Acțiunea a atras și un grup de voluntari care a început să participe la diferite activități ale organizației, formând astfel primul nucleu de oameni afiliați cauzelor de mediu Greenpeace. În timp, echipa a crescut, deodată cu numărul de acțiuni de protest organizate.
Iată câteva dintre momentele esențiale ale istoriei noastre locale!
În 2014, 25 de activiști Greenpeace din 7 țări (România, Ungaria, Austria, Cehia, Polonia, Slovacia și Germania) au protestat pașnic la sonda de forare Chevron din Pungești, România, declarând perimetrul din jur drept zonă carantinată și blocând cu totul exploatarea.
În 2015, am oferit panouri solare școlii locale din orașul minier Rovinari, ca element al campaniei Greenpeace de sprijinire a tranziției energetice către un viitor bazat pe producția de energie din surse regenerabile.
În 2016, am organizat o acțiune la Runcurel împotriva exproprierilor abuzive pentru extinderea de cariere de cărbune.
În urma unei analize care viza legalitatea funcționării termocentralelor din România, am expus faptul că 21 din cele 31 de termocentrale pe cărbune funcționau ilegal.
Prin urmare, în 2017, am deschis mai multe procese prin care am contestat dreptul termocentralelor de la Turceni, Govora, Mintia și Rovinari de a funcționa fără autorizații integrate de mediu, deoarece depășeau standardele de poluare în vigoare, punând în pericol sănătatea oamenilor.
În 2016, am inițiat și campania pentru Tranziție Justă, axată pe dezvoltarea economică și socială a comunităților miniere din Valea Jiului și Gorj afectate de renunțarea la cărbune. De atunci, ne concentrăm eforturile pe construirea unui dialog între actorii locali (autorități, ONG-uri, mediu de afaceri, sindicate), reprezentanții Comisiei Europene și autoritățile centrale pentru a înțelege care sunt oportunitățile de dezvoltare ale regiunilor în contextul implementării Pactului Verde European.
Am organizat mese rotunde, am sprijinit primarii din regiune să semneze Memorandumul pentru Tranziție Justă și să aplice pentru asistență tehnică din partea Comisiei Europene.
Suntem membri, din 2017, a Europe Beyond Coal, o alianță de grupuri ale societății civile care lucrează pentru a grăbi tranziția justă către energie curată și eficiență energetică. Am lucrat îndeaproape cu societatea civilă și am organizat o serie de evenimente sub umbrela #unitipentruclima #unitedforclimate (Rainbow Warrior la Constanța, în mai 2019 și Petrila, în septembrie 2019), precum și un Mural Participativ (iunie 2020), menite să crească nivelul de participare publică în viața comunității și deciziile autorităților locale.
În 2019, am lansat raportul “Tranziție justă în Hunedoara”, iar în 2021 studiul “Tranziția sustenabilă a județului Gorj” documente care identifică alternative de dezvoltare economică și socială la cărbune.
Din februarie 2021, ambele regiuni pregătesc planurile pentru o tranziție justă în baza cărora vor putea accesa finanțări europene pentru decarbonare și diversificare economică.
În mai 2021, România a anunțat că va renunța la cărbune până cel târziu în 2032!
Ne-am implicat în dezbaterile care au dus la apariția legii care definește termenul de prosumator și am derulat o campanie de promovare a producției individuale de energie din surse curate. În 2020, am contestat modul dezastruos în care Administrația Fondului pentru Mediu a gestionat programul de finanțare Casa Verde Fotovoltaice și am sesizat Avocatul Poporului.
O petiție inițiată de Greenpeace a fost semnată de peste 700 de cetățeni prejudiciați și a condus la revocarea președintelui AFM din acel moment.
Greenpeace România a fost implicată activ în expunerea poluării aerului din București și din țară. În 2017, am derulat proiectul “Praf de România”, prin care am expus nivelurile ridicate de poluare a aerului din țară și faptul că autoritățile nu luau măsuri pentru a proteja sanatatea populatiei. Peste 30% din stațiile oficiale de monitorizare a calității aerului nu functionau, iar datele nu erau disponibile publicului larg decât la cerere.
La scurta vreme după, Comisia Europeană a început mai multe proceduri de infringement ce vizează depășirea limitelor de poluare în orașe din România, cât și monitorizarea defectuasă a calității aerului pe întreg teritoriul țării.
În prezent, rețeaua oficială este extinsă, datele sunt publice, însă riscul ca poluarea aerului să fie subestimată de autorități există în continuare.
Referitor la campania de păduri și biodiversitate, în 2016, voluntari Greenpeace din 10 țări europene au înființat o stație de salvare a pădurilor lângă lacul Vidraru (Forest Rescue Station). Au fost cartografiate peste 800 de hectare din Pădurea Musețeica, una dintre ultimele păduri virgine seculare din Europa, pentru a fi mai apoi incluse în Catalogul Pădurilor Virgine.
În 2017, activiștii Greenpeace au protestat împotriva operațiunilor forestiere ilegale dintr-o pădure cvasi-virgină din munții Ciucaș, România. Activiștii solicitau Ministerului Apelor și Pădurilor din România oprirea defrișărilor în pădurile virgine și cvasi-virgine și protejarea acestora prin întocmirea unui inventar național.
Pe 3 noiembrie 2019, mii de oameni au ieșit în stradă în zeci de orașe din România și Europa pentru a cere un sistem de urmărire a materialului lemnos eficient în stoparea tăierile ilegale și protecție strictă pentru pădurile seculare ale României.
Doar 3% din pădurile României se află sub protecție strictă!
În 2020, am cerut ca 30% din pădurile României să devină arii protejate, iar cel puțin 10% din întreaga suprafață acoperită cu arbori să fie strict protejată, până în 2030.
Vrem ca Uniunea Europeană, care a creat o strategie comună pentru biodiversitate, să se țină de cuvânt și să finanțeze această protecție. Este esențial să ocrotim pădurile existente dacă ne dorim să mai avem ceva din ultimele habitate naturale, care încă nu au fost distruse de intervenția omului sau de efectele schimbărilor climatice.
În 2021, am mers în Pădurea Bârnova-Repedea alături de voluntari și activiști Greenpeace, pentru a afla direct de la grupul de inițiativă Codrii Iașilor despre importanța acestui ecosistem unic. La finalul lunii septembrie, ne întoarcem acolo pentru a cere protecție sporită și refacerea amenajamentelor forestiere pentru plămânul Iașiului.
Alături de oamenii din comunitatea locală și activiști de mediu, organizăm o tabără lângă Dealul Repedea cu o mulțime de activități pentru public: amenajăm un traseu turistic și facem tururi în pădure împreună cu cei de Codrii Iașilor, ne bucurăm de muzică și discuții, iar cei mici de ateliere destinate lor. Te ținem informat!
Mai multe detalii despre evoluția campaniilor noastre și etapele importante pe care le-am traversat împreună în România.
Nu ne oprim aici, dar trebuie spus că tot acest parcurs nu ar fi fost posibil fără eforturile comune ale activiștilor, voluntarilor, partenerilor, tuturor susținătorilor, ca tine, care înțeleg că pentru ca noi să fim bine, e nevoie ca natura să fie bine, și că avem responsabilitatea de a lăsa generațiilor următoare o lume mai curată, mai verde și justă.
De ziua noastră, îți mulțumim!