Ce trebuie să știi despre COP27?

COP27, cel de-al 27-lea summit ONU privind schimbările climatice, are loc la Sharm el-Sheikh, Egipt, în perioada 6-18 noiembrie 2022.

Summitul, care are loc la doar câteva luni de la publicarea ultimelor două rapoarte ale Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC), sosește într-un moment crucial. Transmise de oameni de știință de top din lume în domeniul climei direct către guvernele lumii, rapoartele au arătat clar că criza climatică este aici, distrugând vieți, mijloace de trai, comunități și culturi de pe întreaga planetă. Fenomenele meteo extreme recente, la scară largă și fără precedent, apar acum mai rapid și vor deveni din ce în ce mai acute, într-un timp din ce în ce mai scurt.

Acest deceniu este esențial pentru a minimiza amploarea schimbărilor ireversibile și a pierderilor viitoare și, având în vedere că atât impactul climatic, cât și inegalitatea cresc, COP27 trebuie să ofere rezultate în ceea ce privește justiția climatică. La COP 27, guvernele lumii vor trebui să înceteze să mai încerce să rezolve crizele folosind sisteme vechi și depășite, să permită soluții false și și să se bazeze pe promisiuni goale.

Așadar, să analizăm ce este necesar pentru ca acest lucru să se întâmple, ce este COP27 și ce poate face mișcarea globală pentru climă în această privință.

Ce este COP27?

Conferința-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC COP sau doar COP) este conferința mondială anuală privind clima, în cadrul căreia guvernele se întâlnesc pentru a negocia planuri de combatere a efectelor schimbărilor climatice. Aceasta este cea de-a 27-a reuniune de acest gen.

Cunoscută sub numele de „COP-ul african”, summit-ul din acest an ar trebui să se concentreze asupra finanțării, măsurilor de adaptare, și pierderilor și daunelor – aspecte care, în general, nu au fost abordate suficient la COP26, dar care sunt puternic susținute, la nivel global, de țările și comunitățile cele mai vulnerabile din cauza impactului climatic.

Ce face Greenpeace la COP?

Greenpeace trimite reprezentanți la COP, inclusiv experți politici și științifici, coordonatori de campanii și persoane care se află în prima linie a crizei climatice, pentru a observa și a se asigura că politicienii ascultă.

De asemenea, Greenpeace sprijină și colaborează cu grupuri civice la firul ierbii și cu reprezentanți pe care deciziile luate la COP27 îi vor afecta cel mai puternic și imediat. Deși sunt cel mai puțin responsabili, aceste comunități sunt cele mai expuse la criza climatică.

Cine va participa la COP27 și cine trebuie să se implice?

Participă șefi de stat și reprezentanți ai guvernelor din întreaga lume, alături de reprezentanți ai societății civile din ONG-uri, companii, grupuri religioase, oameni de știință și alte grupuri, precum  delegațiile popoarelor indigene. Vor fi prezente, de asemenea, instituții media din întreaga lume.

Liderii celor mai bogate națiuni de astăzi trebuie să dea dovadă de o voință politică fermă pentru a-și accelera semnificativ planurile actuale. Statele G20 sunt responsabile pentru aproape 80% din emisiile globale, dar prea multe dintre ele, printre care SUA, India, China, Australia, Arabia Saudită, Rusia și Brazilia, nu și-au îmbunătățit planurile climatice până acum. Asigurarea faptului că marile companii, guvernele și susținătorii financiari ai acestui sistem iau măsuri urgente pentru a preveni daunele, acoperind în același timp costurile politice, sociale și financiare ale daunelor climatice pe care le-au creat cu bună știință, va fi un test principal al COP27.

În esența sa, această conferință se va axa pe justiție. Cine va plăti pentru pagubele deja provocate de criza climatică – poluatorii care profită de pe urma industriilor care provoacă această criză, sau oamenii care se află la capătul dur al impactului acesteia – popoarele indigene, comunitățile din prima linie și tinerii din întreaga lume? Cei care ne distrug prezentul trebuie să fie responsabili de viitor.

Ce este important la COP27?

Există câteva aspecte importante care trebuie decise la COP27. Avantajul principal al COP27 va consta, mai degrabă, în potențialele progrese înregistrate într-o serie de chestiuni politice (cum ar fi finanțarea pierderilor și daunelor) decât în textele de hotărâri care ar urma să fie adoptate. Cu toate acestea, ca întotdeauna, cu cât guvernele așteaptă mai mult pentru a acționa, cu atât le va fi mai greu să reușească.

Ce solicită Greenpeace în mod special la COP27?

Pentru a realiza justiția climatică și a limita creșterea temperaturii la 1,5°C, țintă asumată în cadrul Acordului climatic de la Paris din 2015, COP27 trebuie să asigure:

1. Resurse financiare rapide și adecvate și asistență tehnică pentru țările și comunitățile cele mai afectate.

Țările mai bogate și care, de-a lungul deceniilor, au poluat continuu, trebuie să aducă contribuții financiare suplimentare la un mecanism global de finanțare a pierderilor și daunelor. Dispozițiile financiare existente pentru a face față costurilor impactului climatic sunt inadecvate, astfel că sprijinul acordat țărilor și comunităților afectate pentru a se recupera în urma dezastrelor climatice trecute, actuale și viitoare trebuie să devină o prioritate, prin obligarea poluatorilor la plată.

2. Eliminarea rapidă a utilizării combustibililor fosili și înjumătățirea emisiilor globale de gaze cu efect de seră până în 2030, pe calea spre net zero.

Decizia finală a COP trebuie să includă eliminarea completă a combustibililor fosili, incluzând acest obiectiv în angajamentele din Contribuția Națională Determinată (NDC – Nationally Determined Contribution) și în planurile de tranziție justă. Asta înseamnă că nu vor mai exista noi sonde de petrol, noi centrale pe cărbune, noi mine de cărbune și noi proiecte de gaze. Un astfel de angajament de încetare imediată a tuturor proiectelor noi bazate pe combustibili fosili trebuie să se desfășoare printr-o tranziție echitabilă pentru lucrători și comunitățile afectate.

3. Țările cu venituri mici au acces la resursele financiare necesare pentru a se pregăti pentru efectele schimbărilor climatice și pentru a-și decarboniza economiile. 

La Summitul de la Copenhaga privind schimbările climatice (2009), țările bogate s-au angajat să sprijine țările cu venituri mici cu 100 de miliarde de dolari pe an până în 2020. Această promisiune nu a fost respectată, iar guvernele țărilor bogate trebuie să își majoreze urgent contribuțiile globale la finanțarea combaterii schimbărilor climatice, în special în sprijinul măsurilor de adaptare.

4. Protejarea naturii și combaterea schimbărilor climatice trebuie să meargă mână în mână.

Nu ne confruntăm doar cu o criză climatică, ci și cu una a naturii și a biodiversității. Protejarea și refacerea naturii este esențială pentru a aborda aceste crize, dar trebuie să se facă în paralel cu o eliminare urgentă a combustibililor fosili și cu reducerea emisiilor. În plus, orice soluție pusă în aplicare trebuie să se facă cu participarea activă a popoarelor indigene și a comunităților locale. Guvernele trebuie să recunoască rolul important al naturii în atenuarea schimbărilor climatice, în adaptare, ca simbol cultural și spiritual și ca adăpost pentru o floră și o faună diverse.

Ce putem face noi? 

Deși summitul poate fi un forum pentru acțiunea politică în domeniul climei de care avem nevoie cu disperare, va fi nevoie ca mișcarea globală pentru climă să continue să pună presiune pe guverne și alți actori esențiali în cadrul negocierilor, atât în cadrul reuniunilor, cât și în întreaga lume, să realizeze cât mai curând posibil aceste reduceri importante ale emisiilor de carbon.

Vestea bună e că acum, mai mult ca oricând, există o creștere a nivelului de cunoaștere și mobilizare mai mare ca oricând. Elevii organizează greve globale privind clima în întreaga lume, unde milioane de oameni au ieșit în stradă; alegerile au avut în centrul atenției politica crizei climatice, iar tot mai multe grupuri și comunități afectate duc lupta pentru justiție climatică în instanță și câștigă. People power, puterea colectivă a oamenilor funcționează, iar mișcarea devine din ce în ce mai puternică în fiecare zi.

Bineînțeles, toate acestea nu înseamnă că marile probleme vor fi abordate suficient la Sharm el-Sheikh. Există șanse destul de mari ca ele să nu fie, dar asta nu înseamnă că trebuie să încetăm lupta. Mișcarea globală, condusă de popoarele indigene, de comunitățile afectate și de tineri va continua acolo unde liderii eșuează și va avea un impact mai mare și remarcabil.