Înainte să dăm startul planificărilor noilor activități ne-am luat un răgaz să ne uităm în urmă la tot ce am realizat anul trecut. La tot ce am reușit să facem cu susținerea continuă a colegilor, voluntarilor, donatorilor, activiștilor care cred în misiunea și valorile noastre și care aleg, din nou și din nou, să ajute.
Nu mă feresc să spun că e o luptă dificilă, în care veștile îngrijorătoare nu par să se oprească. Așa că se întâmplă, uneori, să ne pierdem speranța. Se întâmplă ca energia să fluctueze, să apară îndoiala, oboseala și nevoia de a găsi un suflu nou.
Dar apoi…vine și confirmarea. Confirmarea că ce facem e relevant și că ce construim în ani de campanie, comunicare și acțiuni, alături de toți cei care ne susțin, chiar produce o schimbare în bine.
Așa că vreau să împărtășesc cu tine câteva dintre victoriile de anul trecut, la care și-au adus contribuția milioane de oameni din întreaga lume, ani la rândul, și care ne-au ajutat să facem un pas major în față în lupta pentru protejarea mediului.
ONU convine asupra unui nou Tratat Global privind Protejarea Oceanelor
În martie 2023, după aproape două decenii de negocieri, ONU a ajuns în sfârșit la un acord asupra unui nou Tratat Global privind Protejarea Oceanelor. Cel mai important acord multilateral de mediu după Acordul climatic de la Paris, Noul Tratat deschide calea spre crearea unei rețele de sanctuare pe întregul glob – zone în care ecosistemele fragile și viața marină se pot reface și prospera.
În iunie 2023, tratatul a fost adoptat în mod oficial la New York, iar în septembrie 2023, mai multe țări l-au semnat, arătându-și angajamentul de a-l ratifica (peste 80 au semnat de atunci) și de a proteja cel puțin 30% din suprafața oceanelor până în 2030.
În ianuarie 2024, Chile a devenit prima țară care a ratificat Tratatul, un pas uriaș în direcția protejării oceanelor de numeroasele amenințări cu care se confruntă, de la poluare, pescuit excesiv și proiecte nocive de exploatare a gazelor.
Amenzi mai mari pentru poluatorii industriali
Într-o victorie istorică pentru protecția mediului, Greenpeace România și ClientEarth au câștigat o bătălie juridică de patru ani împotriva poluării ilegale din România, punând capăt încălcării pe termen lung a Directivei UE privind Emisiile Industriale (DEI).
Mai exact, asta înseamnă că România a pus în aplicare câteva reforme substanțiale. Noua lege privind emisiile industriale crește amenzile în multe cazuri de peste zece ori față de nivelul anterior și introduce posibilitatea de a aplica sancțiuni penale operatorilor care desfășoară activități fără autorizație, precum și suspendări obligatorii pentru anumite operațiuni ilegale. Noul cadru juridic se extinde dincolo de sectorul cărbunelui, cuprinzând cele mai dăunătoare activități industriale din diverse sectoare, inclusiv energie, gestionarea deșeurilor, metale, minerale, produse chimice și agricultura industrială.
Suntem bucuroși că faci parte din comunitatea noastră și știm că te preocupă viitorul naturii. Vrem să continuăm să o protejăm împreună.
Munca, cunoștințele și practicile popoarelor indigene sunt recunoscute ca fiind cel mai eficient instrument de protejare a biodiversității
În cadrul celei de-a 15-a Conferințe a ONU privind biodiversitatea (COP15), care a avut loc la sfârșitul anului trecut, un acord istoric a recunoscut activitatea, cunoștințele și practicile popoarelor indigene ca fiind cel mai eficient instrument de protecție a biodiversității. Cunoscut sub numele de Acordul Kunming-Montreal, acesta deschide calea pentru ca modelele de conservare practicate de indigeni să devină standardul pentru orice acțiune reală în domeniul protejării biodiversității.
Populațiile indigene reprezintă 5% din populația globului și protejează 80% din biodiversitatea Pământului. Implementarea acordului Kunming-Montreal presupune respectarea teritoriilor, asigurarea drepturilor comunităților și a liberului consimțământ, prealabil și în cunoștință de cauză ─ conform Declarației ONU privind drepturile popoarelor indigene ─ și participarea lor efectivă la procesul decizional.
Schimbările climatice și drepturile omului, adresate în fața celei mai înalte instanțe din lume
Un grup de studenți la Drept, cunoscut sub numele de Pacific Islands Students Fighting Climate Change (PISFCC), a adresat cazul în fața Națiunilor Unite înainte ca acesta să fie preluat de guvernul Vanuatu. Greenpeace a lucrat îndeaproape cu PISFCC, WY4CJ și alte organizații ale societății civile pentru a obține sprijinul țărilor membre ONU din întreaga lume. Aceasta este o poveste a solidarității și o idee care s-a dezvoltat de la o campanie la firul ierbii la o mișcare globală.
Într-o premieră istorică pentru justiția climatică, la 29 martie, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a solicitat Curții Internaționale de Justiție să emită un aviz consultativ cu privire la obligațiile țărilor de a proteja drepturile omului în fața pericolelor crizei climatice, respectiv la consecințele juridice pentru țările care încalcă aceste obligații.
Pentru Greenpeace, acest vot de sprijin e rezultatul multor ani de campanie, de coordonare a evenimentelor, petițiilor, acțiunilor și mobilizărilor cu organizațiile aliate din Pacific și din străinătate.
Ca să putem obține victorii relevante pe termen lung, ca acestea, e nevoie să ne putem desfășura munca strategic, independent de alegerile sau interesele de moment ale factorilor de decizie. Această libertate e esențială în munca oricărui ONG și e unul dintre principiile de bază care ne ghidează munca, așa că vrem să o păstrăm intactă.
Turism fără pericole pentru natură, lângă cel mai mare lac endoreic din Europa Centrală
După 3 ani de campanie online și offline pentru protejarea lacului Neusiedl, un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO și Natura 2000, Greenpeace Ungaria a câștigat un proces împotriva unui birou guvernamental maghiar care eliberase un permis de mediu pentru o investiție turistică finanțată de stat, care punea în pericol natura în perimetrul unui parc național. Între timp, construcția a fost oprită, iar în timpul unei vizite recente a experților de la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO, Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor (ICOMOS) și Convenția Ramsar privind zonele umede, reprezentanții guvernului maghiar au declarat că aspectele legate de conservarea naturii vor fi factori cheie atunci când vor restabili proiectul turistic la o scară mult mai mică. De asemenea, și-au exprimat angajamentul conform căruia procesul ar urma să fie transparent pentru societatea civilă, permițând cetățenilor să participe și contribuie activ în timpul planificării.
Rezervații marine în apele belgiene
Legea belgiană privind mediul marin (Wet Marien Milieu), recent reînnoită, face în sfârșit posibilă crearea unei rezervații marine în apele belgiene. De asemenea, legea supune toate activitățile (de exemplu, pescuitul sau extracția de nisip) unei „evaluări adecvate”, o cerință prevăzută de Directiva UE privind habitatele, de la care majoritatea activităților erau exceptate până acum.
Puterea oamenilor poate opri exploatarea minieră de mare adâncime
Industria mineritului la mare adâncime își pune propriile interese și profituri și riscă să distrugă întregi ecosisteme marine fragile, cărora le-a luat câteva milenii să se dezvolte.
Exploatarea minieră la mare adâncime ar risca să perturbe și să elibereze carbonul stocat în sedimentele de mare adâncime și ar amenința modul de viață și tradițiile comunităților din Pacific. Industria pretinde în mod scandalos că astfel de riscuri ecologice sunt necesare pentru tranziția energetică, dar mașinăriile care distrug fundul mării dincolo de nivelul de suprafață nu pot face parte din soluția pentru salvarea planetei.
Oameni din întreaga lume cer oprirea exploatării miniere la mare adâncime, iar guvernele îi ascultă. Canada, Finlanda, Portugalia și Brazilia s-au alăturat apelului pentru un moratoriu sau o pauză de precauție în ceea ce privește mineritul la mare adâncime. Între timp, parlamentarii din Regatul Unit au cerut guvernului lor să ia o pauză în ceea ce privește mineritul la mare adâncime pentru a proteja biodiversitatea. La 28 iunie, Elveția s-a alăturat grupului de 16 țări care se opun exploatării. La nivel mondial, peste 800 000 de persoane au semnat petiția împotriva exploatării. Zi după zi, mobilizarea crește la nivel global.
Elveția votează pentru protejarea climei
Pe 18 iunie 2023, o majoritate de 59,1% din populația (cu drept de vot) a spus „da” noii Legi pentru Protejarea Climei, care va plasa Elveția pe o traiectorie de zero emisii nete până în 2050 (cu un program de 3,2 miliarde de euro pentru reducerea rapidă a emisiilor). Un pas uriaș în procesul de concretizare a Acordului de la Paris într-o lege puternică.
Fără zboruri private și de noapte
Într-o decizie care schimbă esențial politica instituției, Aeroportul Schiphol din Olanda a decis să interzică avioanele private și zborurile de noapte. Decizia a venit după o presiune continuă din partea comunităților afectate, a mobilizării din partea Greenpeace și a altor aliați.
Anul acesta, emisiile avioanelor private au fost analizate minuțios și incluse pe agenda internațională pentru schimbare. Împreună cu aliații săi, Greenpeace a reușit să creeze un val de schimbări politice în întreaga UE, Austria, Franța și Țările de Jos solicitând UE să înăsprească legislația privind călătoriile cu avionul.
În aprilie, în urma unei campanii derulate de Greenpeace Olanda și alte organizații, Schiphol a propus interzicerea avioanelor private, iar Belgia a introdus o taxă pe avioanele private și pe zborurile pe distanțe scurte. În iulie, Portugalia a anunțat o taxă pe emisiile de dioxid de carbon pentru zborurile private.
Suntem independenți. Nu acceptăm fonduri de la guverne, partide politice sau corporații.
Ne bazăm pe donații individuale și susținerea oamenilor ca tine. Dacă proiectele Greenpeace România se numără printre cele pe care vrei să le susții și anul acesta, poți să contribui direct printr-o donație lunară care să ne ajute să le ducem mai departe.
Ajută-ne să asigurăm continuitate muncii noastre.