București, 24 octombrie 2025 – În această dimineață, 12 activiști Greenpeace România au adus în stradă ceea ce marile companii de petrol și gaze evită de ani de zile: nota de plată a crizei climatice pe care o alimentează. În mai multe puncte din București, activiștii Greenpeace au desfășurat acțiuni simultane pentru a expune costurile uriașe, de aproape 5 trilioane de euro, pe care șase mari poluatori le transferă asupra oamenilor, comunităților și mediului, lăsând societatea să plătească prețul real al distrugerii. 

Spații publicitare din stațiile de autobuz de la Petrom City, Universitate, Piața Romană și Piața Victoriei au fost acoperite cu o „factură climatică”. Mesajul său simplu și direct transmite realitatea pe care companiile poluatoare și autoritățile o ignoră: în timp ce ele încasează profituri, cetățenii suportă costurile inundațiilor, secetei, incendiilor și ale valurilor de căldură extremă.  

Potrivit unei noi analize1 în domeniul costului social al carbonului (SCC), pregătită pentru Greenpeace de către profesorul James Rising de la Universitatea Delaware și Dr. Lisa Rennels de la Universitatea Stanford, daunele economice cauzate de emisiile de dioxid de carbon asociate cu șase corporații de combustibili fosili, OMV, ExxonMobil, Chevron, Shell, BP și TotalEnergies, se ridică la uriașa sumă de aproape 5 trilioane de euro (€4.71 trilioane). OMV e responsabilă pentru 102 miliarde de euro. Estimarea e o reprezentare a pagubelor economice de acum și din viitor, ca urmare a emisiilor de la doar 6 mari companii de petrol și gaze timp de 10 ani, de la semnarea Acordului de la Paris (2015). 

„Nimeni nu e ferit de valurile de căldură mortale, de inundațiile tot mai frecvente, de aerul irespirabil sau de crizele sociale și economice pe care le provoacă combustibilii fosili. Marile corporații poluatoare continuă să câștige, în timp ce noi, restul, rămânem să acoperim nota de plată pentru distrugerea pe care o lasă în urmă. Iar cei care îndrăznesc să le critice, devin ținta unor acțiuni abuzive în justiție, menite să-i intimideze și să-i reducă la tăcere. Nu ne lăsăm intimidați. Vom continua să arătăm dezastrul pe care aceste companii îl produc. Și pentru care trebuie să plătească. Și vor plăti!” a declarat Vlad Cătună, coordonator de campanii la Greenpeace România.

Acțiunea Greenpeace România face parte dintr-o mișcare globală „Stop Drilling, Start Paying” prin care factura climatică este expusă în mai multe țări – din SUA, Austria și până în Filipine, și care va culmina în cadrul celei de-a treia sesiuni a Comitetului Interguvernamental de Negociere al ONU, între 10-21 noiembrie. 

Organizația de mediu subliniază că evenimentul reprezintă o oportunitate unică pentru ca guvernele să stabilească noi reglementări globale care ar putea genera miliarde de euro pentru protejarea oamenilor și a planetei. Taxarea companiilor din industria combustibililor fosili poate juca un rol esențial: îi trage la răspundere pe marii poluatori pentru daunele provocate, pune presiune economică pe investitori și acționari pentru a schimba direcția și grăbește renunțarea la combustibilii fosili. În același timp, aduce fonduri importante la bugetul de stat, bani care pot fi folosiți pentru a sprijini tranziția către surse regenerabile, refacerea comunităților afectate și susținerea celor mai vulnerabili din societate. 

Note:

  1. Analiza folosește date din Carbon Majors Database și metodologia costului social al carbonului (SCC). SCC a fost utilizat de fostele administrații americane și de analiștii de politici publice pentru a atribui o valoare în dolari pagubelor viitoare generate de o tonă suplimentară de CO₂, începând cu anul emisiilor și până în anul 2100. Datele privind emisiile companiilor petroliere și de gaze au fost furnizate de Carbon Majors Database, care la rândul său utilizează informații din rapoarte publice ale companiilor.
  2. Notă: selecția de fenomene meteo extreme listate în factură e reprezentativă pentru impactul la nivel global. Sursele pentru evenimentele extreme din România: pentru inundațiile din Suceava din 2025, declarația președintelui CJ Suceava; pentru inundațiile din Galați din 2024, răspuns al Prefecturii Galați la solicitarea Greenpeace; pentru daunele în agricultură din perioada 2020-2024, răspuns al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale la solicitarea Greenpeace; pagubele anuale  din inundații estimate pentru România au fost preluate din  Planul de management al riscului de inundații – Ciclul II.

Contacte de presă:

Vlad Cătună, coordonator de campanii, Greenpeace România,

[email protected], 0754029180 


Mihnea Matache, Purtător de cuvânt, Greenpeace România, [email protected], 0749135749