A trecut un an de la inundațiile devastatoare din județul Galați. Ploile torențiale aduse de ciclonul Boris în septembrie 2024 au provocat un dezastru: șapte oameni și-au pierdut viața, aproape 7.000 de locuințe au fost afectate, dintre care 1.000 distruse complet.
Am documentat atunci magnitudinea dezastrului. Am adus într-o expoziție la București imagini, povești ale oamenilor afectați, obiecte simbolice rămase în urma furiei apelor. Fotografiile au ajuns anul acesta și în Parlamentul României, o reamintire că e nevoie de intervenția autorităților pentru a ajuta comunitățile și pentru a trage semnalul de alarmă că încă se face prea puțin pentru adaptarea la schimbările climatice și la fenomenele meteo extreme.
Un an mai târziu, am vrut să aflăm: ce s-a întâmplat cu cei afectați de inundații? Cum și-au reluat viața de zi cu zi? Ce măsuri s-au luat între timp ca astfel de dezastre să nu se întâmple din nou în comunitățile din Slobozia Conachi, Pechea sau Costache Negri? Sunt oare acum acele localități și cetățenii lor în siguranță?
Oamenii
„Hârtiile nu ne apără!”
A fost reacția doamnei Drăgan, una dintre persoanele afectate de inundații în Slobozia Conachi, când i-am spus de studiul de fezabilitate contractat recent de „Apele Române” (Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad) pentru patru lucrări majore de investiții pe cursurile de apă din județul Galați, care ar trebui să apere zonele vulnerabile.
Ne-a spus că oamenii încă stau cu frica în sân. Sunt practic în aceeași situație ca anul trecut, cei de la „Apele Române” au curățat un pic albia Suhurluiului, dar nu au făcut lucrări mari.
Și se putea repeta dezastrul. În luna mai 2025, Pechea și Slobozia Conachi au fost în alertă cod galben de ploi, dar, din fericire, nu a fost din nou viitură.
„E nevoie de intervenție în amonte, ceva s-a întâmplat în susul râului, poate e lipsa de baraje.”, mai spune doamna Drăgan.
După inundații, o parte din localnici au locuit o vreme în containere, pentru că locuințele le-au fost nimicite, sau pur și simplu nu mai erau locuibile. Au primit ajutor de la autoritățile locale și jandarmerie, pentru a evacua obiectele distruse de apă și năclăite cu nămol. Comunitatea locală a fost solidară cu ei și oamenii afectați de viitură sunt cu adevărat recunoscători: au primit haine, pachete cu mâncare, apă, lucrurile strict necesare.
Au primit sprijin financiar limitat de la autorități: 15.000 de lei pentru materiale de construcții și 10.000 de lei pentru electrocasnice, pentru fiecare familie sau persoană singură.
Dar mulți nu au putut să folosească toți banii primiți pentru materiale de construcții și au fost nevoiți să-i dea înapoi. Autoritățile au dat un termen pentru cumpărarea acestor materiale, însă oamenii nu aveau unde să le depoziteze până când casele erau pregătite pentru lucrări. Pentru cei mai mulți dintre ei a fost imposibil să facă reparații: pereții erau îmbibați cu apă, au fost nevoiți să aștepte perioade lungi să se usuce.
Cât de pregătite sunt autoritățile?
Am luat pulsul instituțiilor implicate („Apele Romane”, Prefectura Galați, primăriile localităților lovite cel mai dur de inundații) pentru a afla care e situația actuală și cât de pregătite sunt pentru un posibil nou val de inundații.
Instituția Prefectului Galați estimează la 576.152.000 lei (în jurul a 115 mil. Euro) pagubele materiale totale înregistrate la inundațiile din septembrie 2024.
„Inundațiile (…) au evidențiat importanța adaptării măsurilor de prevenție existente la realitatea actuală. (…) Pentru reducerea vulnerabilității județului Galați în fața schimbărilor climatice sunt necesare lucrări ample de refacere și modernizare a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare, precum și de sistematizare a cursurilor de apă.” „Au fost analizate și elaborate propuneri de întărire a capacităților de apărare (…), iar aceste propuneri au fost transmise forurilor decizionale centrale în vederea identificării resurselor financiare necesare (…)”, comunică Prefectura Galați.
În comuna Pechea au fost afectate 679 de gospodării, din care cam 10% au rămas nerefăcute. Primăria a oferit terenuri în zone neinundabile, a distribuit materiale, a curățat de mâl gospodăriile. Dincolo de măsurile locale (decolmatări, curățarea de vegetație etc.), localitatea rămâne la fel de expusă.
La Costache Negri, 439 de gospodării au fost afectate. Oamenii nu mai stau în containere, iar cei care nu au mai putut recupera nimic au fost ajutați cu ridicarea unor case noi.
„Comunitatea a trecut deja prin trei inundații devastatoare, și nu, nu suntem pregătiți pentru alte inundații fără implicarea celor care ar trebui să investească în infrastructura contra inundațiilor (Apele Române). Investițiile care ar trebui făcute – baraje, diguri – depășesc cu mult capacitatea administrației publice locale.”
În Slobozia Conachi, 678 de gospodării au simțit puterea devastatoare a inundațiilor. 50 de locuințe sunt nelocuibile și 20 au fost demolate complet. La fel ca și în celelalte comunități, primăria a ajutat cu materiale de urgență, a ajutat la curățarea gospodăriilor și pregătește loturi de casă mai ferite.
„În cazul unor precipitații asemănătoare celor din 2024, efectele vor fi la fel sau chiar mai devastatoare. (…) nu am primit sprijin financiar de la Guvern pentru reabilitarea clădirilor administrative.” (Notă: Printre clădirile afectate a fost și dispensarul din comună.)
„Pentru a reduce efectele inundațiilor este necesară luare unor măsuri la nivel național prin regularizarea întregului curs de apă și construirea de baraje pentru deversarea controlată a apei” mai spune primăria din Slobozia Conachi.
Ce spun „Apele Române”?
„Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad derulează lucrări de igienizare, salubrizare și decolmatare a cursurilor de apă afectate (…) urmând ca lucrările complexe de investiții să fie demarate etapizat, în funcție de identificarea și asigurarea surselor de finanțare.”
„Zonele inundate în anul 2024 (…) rămân expuse aceluiași nivel de risc, atât timp cât instituțiile responsabile nu implementează integral măsurile asumate. (…) rolul UAT-urilor și al altor instituții locale este esențial pentru eliminarea punctelor critice (podețe improvizate, construcții în albie, depozite de deșeuri) (…).
„A.B.A. Prut-Bârlad a semnat contractele pentru elaborarea Studiilor de fezabilitate privind lucrări de investiții pe cursurile de apă Suhu etc. (…). Referitor la termenele de execuție, acestea nu pot fi stabilite cu exactitate înainte de finalizarea Studiilor de Fezabilitate (…)”.
Concluzii
Autoritățile par să înțeleagă fondul problemei, chiar dacă se mai așteaptă parcă semnale – aprobări, finanțare – de la București. Deocamdată, nu s-a schimbat ceva major, riscurile sunt acolo, următoarele precipitații abundente pot provoca aceleași efecte: mii de gospodării distruse, drumuri și poduri surpate, recolte compromise, chiar și pierderi de vieți omenești.
Dacă anul trecut au fost Galați, Vaslui, Constanța, anul acesta au urmat pe lista dezastrelor produse de viituri județele Neamț și Suceava. Vor mai veni altele. Nimeni nu scapă de efectele schimbărilor climatice, iar fenomenele meteorologice agresive – accentuate de schimbările climatice – vor continua an de an.
E nevoie de lucrări hidrotehnice de amploare, de împăduriri, de îmbunătățirea capacității de reacție a autorităților, poate chiar și de măsuri nepopulare precum strămutarea unor locuințe până când riscurile majore sunt eliminate sau măcar reduse până la un nivel acceptabil.
E nevoie de conștientizarea rapidă a faptului că avem o altă climă, mult mai schimbătoare și mai intensă, așa că fiecare dintre noi trebuie să fie pregătit să trăiască cu aceste noi riscuri, să se educe permanent, să acționeze preventiv, să lucreze cu autoritățile, dar și să pună presiune pe ele atunci când omit să rezolve problemele.
„Hârtiile nu ne apără!”. Autoritățile trebuie să acționeze mai repede, mai hotărât. Altfel, în fiecare dintre anii de după un dezastru, frica va rămâne acolo, iar următorul val ne va găsi – din nou – nepregătiți.
