„Dincolo de ape” – expoziția care a adus poveștile supraviețuitorilor inundațiilor din județul Galați

Expoziția „Dincolo de ape” mai este deschisă doar azi, între orele 16:00 și 20:00, la Centrul Artelor Vizuale și Multimedia (Căminul Artei) de pe strada Biserica Enei nr. 16. Organizată de Greenpeace România, cu fotografii documentare realizate de Ioana Moldovan și Răzvan Dima, curatoriată de Robert Obert și acompaniată de muzica lui Matze, expoziția este o mărturie tulburătoare a dezastrului lăsat în urmă de viiturile din Galați.

Această experiență a fost mai mult decât o simplă prezentare vizuală – a fost o chemare la reflecție și la acțiune. Imaginile surprinse, interviurile emoționante și obiectele scoase din noroi creează o imagine complexă și sinceră a vieților schimbate de criza climatică.

Povestea Mariei Oană

Maria Oană, o femeie de 85 de ani din satul Pechea, este una dintre vocile care au marcat expoziția. Se aude în background în timp se pot citi povești tuturor celor reprentanți în fotografii.

În noaptea viiturii, alarma telefonului său vuia fără oprire. „Mi-am dat seama că vine apa, că a fost ploaie mare. Tuna de scăpăra pământul”, povestește ea. Singură în casă, fără curent și fără ajutor, Maria a fost nevoită să accepte evacuarea cu un excavator care o putea salva. „M-au suit acolo ca pe un copil, pe pătură. Patru oameni m-au luat de colțuri și m-au dus în cupă”, își amintește bătrâna.

Deși ograda Mariei a fost mai puțin afectată decât cele ale vecinilor, trauma nopții în care a trebuit să își lase casa și grija pentru câteva găini și doi motani sunt încă vii.

Cu ce rămânem?

Pe parcursul expoziției, zeci de vizitatori au intrat, prin imagini și povești, în lumea oamenilor afectați de viitură. Fiecare fotografie, fiecare mărturie reprezintă o oglindă a neputinței noastre colective în fața crizei climatice, dar și o lecție despre puterea umană de a rezista.

Deși „Dincolo de ape” își închide porțile astăzi, mesajul său rămâne. Este un apel la responsabilitate și la solidaritate, la comunitate. E o reamintire că viețile oamenilor nu trebuie șterse de nepăsare și nici nu trebuie uitate acțiunile care pot ameliora efectele crizei climatice.