Pe 6 noiembrie 2025, România a făcut pasul pe care îl așteptau de ani de zile cetățenii și autoritățile locale – adoptarea cadrului legal care face posibile comunitățile de energie. Astfel, Guvernul a modificat și completat Ordonanța de urgență nr. 163/2022 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile – un moment de cotitură pentru tranziția energetică democratică.
Noul act corectează lacunele cadrului legislativ anterior, care a fost incomplet și neaplicabil pentru inițiativele locale. Lipsa unor definiții și proceduri clare blocase formarea comunităților de energie, lăsând România printre ultimele state europene fără o bază legală funcțională pentru implicarea cetățenilor în producerea și utilizarea energiei curate.
De acum înainte, comunitățile de energie vor putea instala și gestiona surse regenerabile la nivel local, vor putea partaja energia produsă și vor menține beneficiile economice în interiorul comunităților – acolo unde sunt cel mai mult necesare.
Aceasta este o victorie a cetățenilor, a administrațiilor locale și a societății civile care, prin efort constant, au reușit să pună presiune pe autorități pentru a crea un cadru legal clar, complet și operațional.
Ce a fost înainte de acest moment?
Drumul până aici nu a fost ușor. Încă din 2022, Greenpeace România, împreună cu parteneri locali, primării și organizații civice, a lucrat pentru ca ideea de energie produsă și folosită împreună să prindă contur și în România.
- Primele discuții și informări (2022–2023)
Totul a început cu un proces de informare și formare. În mai 2022, a avut loc primul atelier introductiv despre comunitățile de energie, organizat de Greenpeace România alături de REScoop – federația europeană a comunităților de energie cetățenești. Participanții au descoperit ce înseamnă o comunitate de energie, cum funcționează și de ce este important ca energia să rămână în mâinile oamenilor.
La scurt timp, în iulie 2022, a fost publicat „Comunitățile de energie – un ghid practic pentru a aduce energia în mâinile cetățenilor”, o resursă esențială tradusă în română și oferită gratuit celor interesați să pornească inițiative locale.
În 2023, atenția s-a mutat spre latura juridică. Raportul „Comunitățile de energie. O analiză a formelor juridice de organizare și funcționare” a fost prima analiză detaliată din România care a arătat ce forme legale pot adopta aceste comunități și cum pot funcționa eficient.
Tot atunci, Greenpeace a facilitat dialogul între autorități și experți europeni: în aprilie 2023 a fost organizată o vizită de studiu la Bruxelles, iar în iunie, o masă rotundă cu experți din Grecia și Italia. Aceste întâlniri au subliniat nevoia urgentă de reglementări clare și au oferit exemple concrete de bune practici din alte state europene.
2. Vocea comunităților devine tot mai puternică
În 2024, mișcarea pentru comunitățile de energie s-a consolidat. În februarie, 51 de primării, orașe, comune și organizații au semnat Memorandumul pentru comunități de energie, transmis Ministerului Energiei, ANRE și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Documentul arăta cât de mare este dorința locală de a produce energie curată și cerea un cadru legislativ clar și acces la finanțare pentru aceste inițiative.
În martie 2024, a urmat publicarea studiului „Comunitățile de energie în România: De la aspirație la realitate”, care a confirmat interesul în creștere al cetățenilor și administrațiilor locale. Studiul a identificat primele proiecte-pilot, dar și obstacolele: lipsa cadrului legal, a finanțării și a sprijinului instituțional.
În lunile mai și octombrie, Greenpeace a organizat ateliere la Galați și Petrila, unde autorități, ONG-uri și IMM-uri au învățat cum pot înființa comunități de energie și au început să dezvolte primele idei concrete de proiecte.
Pe 8 martie 2025, în cadrul evenimentului Power Up Women, s-a discutat despre sărăcia energetică și despre cum comunitățile de energie pot ajuta la reducerea inegalităților sociale. Evenimentul a adus împreună activiști, experți, artiști și cetățeni preocupați de un viitor energetic echitabil.
Pe 4 august 2025, a avut loc un protest pentru comunitățile de energie, ce a atras atenția asupra blocajelor de la ANRE, care întârziase elaborarea reglementărilor necesare, deși avea competențele pentru a o face. Mesajul a fost clar: oamenii vor să se implice în producerea de energie curată, dar au nevoie de reguli clare și sprijin real.
3. Presiunea civică funcționează
Din vara lui 2024, Ministerul Energiei a constituit un grup de lucru dedicat elaborării cadrului legislativ pentru comunitățile de energie, reunind autorități, experți și organizații din societatea civilă. Procesul s-a desfășurat însă lent și adesea netransparent: întâlnirile au fost rare, consultările incomplete, iar versiunile succesive ale proiectului au circulat fără claritate sau predictibilitate.
După mai bine de un an de discuții, revizuiri și presiune publică, acest parcurs sinuos s-a încheiat pe 6 noiembrie 2025, când Guvernul a adoptat, în sfârșit, modificările la OUG 163/2022 – un pas concret spre funcționarea reală a comunităților de energie în România.
Ce urmează acum?
Adoptarea ordonanței este o victorie majoră, dar și un început. Următoarea etapă revine ANRE, care trebuie să elaboreze până la 31 decembrie 2025 procedura pentru Registrul de comunități de energie, iar până la primăvara lui 2026 – metodologiile privind partajarea energiei și utilizarea capacităților de stocare.
Totodată, instituții precum Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) trebuie să deschidă linii de finanțare dedicate, astfel încât cetățenii, primăriile și întreprinderile locale să poată transforma acest cadru legal în proiecte reale de energie regenerabilă, produse și gestionate în comunitate.
Adoptarea acestui act normativ nu încheie lupta oamenilor pentru energie curată – o duce la următorul nivel. Urmează elaborarea normelor de aplicare, punerea la dispoziție a fondurilor publice dedicate și, cel mai important, formarea primelor comunități de energie funcționale din România, capabile să producă și să gestioneze împreună energia de care au nevoie.
