Planul de Redresare și Reziliență (PNRR) pe care România îl elaborează în această perioadă va stabili prioritățile de investiții și reformele necesare pentru redresare economică și creștere sustenabilă.
Pentru a atinge obiectivul de neutralitate climatică și pentru a reduce poluarea din marile orașe, emisiile generate de transport trebuie să scadă rapid. Emisiile din transporturi au continuat să crească într-un ritm accelerat în UE, în timp ce emisiile de gaze cu efect de seră (GES) din alte surse au încetinit sau au scăzut. Emisiile provenite din transport au fost cu 28% mai mari în 2017 decât în 1990.
România are nevoie de o foaie de parcurs pentru decarbonarea sectorului de transport, o tranziție în concordanță cu amploarea și viteza prescrise de comunitatea științifică și care ar aduce o contribuție echitabilă la reducerea poluării, limitarea încălzirii globale cu 1,5 ° C și combaterea fenomenelor meteo extreme asociate schimbărilor climatice.
“Investițiile insuficiente afectează potențialul economiei de a se apropia de nivelurile din UE. Calitatea și fiabilitatea rețelelor rutiere și feroviare sunt slabe. Investițiile în infrastructuri durabile de transport, de energie și de mediu (pentru deșeuri, ape reziduale și poluarea aerului) sunt insuficiente” – Raportul de țară din 2020 privind România
“Calitatea infrastructurii, inclusiv în sectorul transporturilor, al energiei, al deșeurilor și al apelor reziduale, rămâne redusă și limitează perspectivele de creștere ale României. În pofida unor investiții publice semnificative după aderarea României la Uniune, infrastructura fizică a țării rămâne subdezvoltată. Starea generală și fiabilitatea rețelelor rutiere și feroviare sunt precare. Infrastructura nu corespunde nevoilor în materie de trafic generate de o economie în expansiune” – Recomandările specifice de țară din 2019 privind România
Decarbonarea sectorului de transport din București
Recomandările propuse se bazează atât pe pârghiile tehnologice, cât și pe cele sistemice, pentru a oferi recomandări de politici pentru factorii de decizie din instituții și guvern. Pârghiile tehnologice includ trecerea la tehnologii alternative și creșterea eficienței, în timp ce soluțiile sistemice includ reducerea nevoii de transport și trecerea la alternative ecologice.
Elementele esențiale ale tranziției prezentate sunt îmbunătățirea infrastructurii pietonale și pentru biciclete în orașe și crearea de investiții semnificative și susținute în căi ferate, trenuri și autobuze electrice.
- TRANSPORT FEROVIAR
Gara nouă, trenuri suburbane și trenuri de mare viteza în București
Anul 2021 a fost declarat de UE Anul European al Căilor Ferate. Transporturile sunt responsabile pentru o pătrime din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE, iar emisiile generate de transporturi continuă să crească. România are acum la dispoziție bani europeni pentru a dezvolta un sistem de transport durabil, iar sistemul feroviar trebuie să fie o prioritate. Bucureștiul are mare nevoie de o rețea feroviară de trenuri suburbane pentru a decongestiona traficul și a reduce poluarea. Acest proiect este o oportunitate fantastică, poate uni Bucureștiul cu marile orașe din România și din Europa, prin trenuri care pot circula uzual la viteze de peste 300 km/h.
Planul include în Componenta I.4 Tranziția verde – transport feroviar și mobilitate urbană verde:
- Modernizarea managementului traficului feroviar pe rețeaua națională în vederea fluidizării traficului feroviar pe următoarele sectoare de cale ferată: Arad-Timișoara-Caransebeș; Cluj-Episcopia Bihor; conexiune feroviară Brașov-aeroport; conexiune feroviară Timișoara – aeroport; trenul metropolitan Cluj Napoca, precum și reînnoirea liniei de cale ferată (șine, traverse, macaze, înlocuirea stratului de piatra) și electrificarea liniei de cale ferată.
- Optimizarea mersului trenurilor de călători pe rețeaua feroviară națională și metropolitană prin achiziția de material rulant ecologic, modernizarea materialului rulant existent și modernizarea punctelor de oprire.
- Creșterea eficienței mobilității urbane verzi prin dezvoltarea transportului cu metroul ceea ce implică achiziția sistemelor de management al consumului de energie electrică, achiziționarea de material rulant nou și construirea de noi magistrale de metrou București și Cluj.
- ELECTRIFICAREA TRANSPORTUlUI PUBLIC ȘI STAȚII DE ÎNCĂRCARE RAPIDE
Autobuze electrice și electrificarea totală a transportului public în București
Obiectivul UE și al României de a atinge neutralitate climatică implică și o transformare a modului în care ne deplasăm în marile orașe. La nivelul Bucureștiului, înlocuirea completă a flotei de autobuze diesel cu o flotă de autobuze 100% electrică trebuie să fie o prioritate cu atât mai mult cu cât Bucurestiul a fost recent subiectul unei noi proceduri de sancțiune din partea Comisiei Europene pentru poluarea cu noxe, provenită în particular din trafic.
Planul include în Componenta IV.1. Fondul de reziliență pentru localități. Pentru municipiile reședință de județ (și zonele lor urbane funcționale):
- Schimbarea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziția de material rulant – autobuze electrice sau cele ce utilizează combustibili alternativi, tramvaie, troleibuze; stații de încărcare pentru autobuzele electrice; amenajarea și dotarea depourilor, inclusiv stații de transformare) – proiectele finanțate vor fi condiționate de crearea de benzi dedicate pentru transportul public.
- Asigurarea infrastructurii pentru transportul public (realizarea de benzi dedicate pentru transportul public; reabilitarea/ modernizarea/ extinderea căilor de rulare pentru transportul public; construirea/ reamenajarea de noduri intermodale).
- RETEA DE PISTE PROTEJATE DE BICICLETE
500 de km de piste de biciclete în București
În București sunt doar 20 de km de piste de biciclete protejate, când lungimea totală a străzilor capitalei este de 1821 km. Sutele de kilometri promise de Primăria Capitalei prin Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) și prin Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA) nu sunt construite. Bucureștiul are nevoie de o rețea de piste protejate de biciclete și în contextul distanțării fizice impuse de pandemia COVID-19. Paris, Milano, Bruxelles și multe alte orașe au investit recent în locuri prietenoase cu bicicliștii. De exemplu, Milano a transformat 35 de kilometri de străzi destinate autovehiculelor în zone pietonale și pentru bicicliști pentru a păstra calitatea bună a aerului observată în timpul carantinei, iar Parisul, care are deja 370 de kilometri de piste, a mai înființat unele temporare și a ajuns la aproximativ 650 de kilometri de piste.
Planul include în Componenta IV.1. Fondul de reziliență pentru localități. Pentru municipiile reședință de județ (și zonele lor urbane funcționale):
- Asigurarea infrastructurii pentru biciclete (realizarea/ modernizarea de benzi dedicate pentru biciclete/ mijloace de transport nemotorizate)
Planul include în Componenta IV.4 România Velo – Încurajarea transportului și turismului pe bicicletă și pedestru:
- Schimbarea legislației în vigoare, prin promovarea unui act normativ privind traseele cicloturistice
- Construirea a până la 3.000 km de piste de ciclo-turism în România, finalizarea Eurovelo 6 și a altor trasee velo europene
- Susținerea rutei Via Transilvanica și a altor proiecte mature inițiate de societatea civilă și de administrațiile publice locale;
Planul de Redresare și Reziliență mai arată că “În cazul regiunii București-Ilfov, metroul rămâne unul dintre principalele mijloace de transport, singurul care a reușit să susțină o creștere lentă a numărului de pasageri transportați în intervalul 2014-2018. Deși reprezintă doar 4% din lungimea întregii rețele de transport public a capitalei, metroul asigură transportul a cca. 30% din volumul total al călătorilor ce utilizează mijloacele de transport în comun din Municipiul București. Sunt aprox. 2,3 mil. de locuitori, iar între 300.000 și 350.000 de persoane se află în tranzit zilnic. Bucureștiul este orașul cu cele mai mari ambuteiaje din Europa și unul dintre cele mai afectate din întreaga lume, având un nivel de congestie de 41%, ajungând pe locul 8 în clasamentul celor mai grave din lume și pe primul loc în Europa”
FOTO – Ioan Mircea Topoleanu
