Pământul este pe moarte. E chiar în pragul colapsului. 

Doar 15% din pădurile lumii mai sunt intacte și doar 3% din oceane nu au fost încă afectate de activitățile umane. 

În principal din cauza activităților umane, planeta pierde diversitatea vieții într-un ritm alarmant, comparabil doar cu cea de-a 5-a extincție în masă de acum 65 de milioane de ani. De asta în ultimii ani poate ai auzit folosindu-se expresia „a 6-a extincție”.

Afrika, Tansania, Rift Valley, Lake Natron, Flamingos, Pelikane

Ce este biodiversitatea și de ce este importantă?

Biodiversitatea este construită din trei fire care se întrepătrund: diversitatea ecosistemelor, diversitatea speciilor și diversitatea genetică. Mai simplu spus, cu cât aceste sisteme naturale interconectate sunt mai diverse, cu atât sunt mai rezistente la perturbări și crize.

Relațiile dintre toate plantele și animalele vii creează „rețeaua vieții”, o plasă de siguranță care ajută la asigurarea supraviețuirii și bunăstării tuturor ființelor vii de pe această planetă, inclusiv a noastră, oamenii.

Atunci când această vastă rețea se află în echilibru, toată biodiversitatea lucrează pentru a curăța apa, a purifica aerul, a întreține solul, a regla clima, a opri epidemiile, a recicla nutrienții și a furniza hrană.

De fiecare dată când o specie dispare, e ca și cum un fir din pânză ar fi tăiat, lăsând găuri în plasa de siguranță a planetei și modificând sistemele fin echilibrate.

De exemplu, coralii creează un habitat pentru atât de multe specii marine încât, dacă aceștia ar dispărea, întregul ecosistem s-ar putea prăbuși, creând o cascadă de mortalitate a animalelor care depind de el până la extincția unor întregi specii.

Este exact ceea ce se întâmplă în Marea Barieră de Corali din Australia, unul dintre cele mai diverse ecosisteme de recif din lume, care a pierdut mai mult de jumătate din populația de corali din 1995 până azi din cauza albirii în masă a coralilor, care mor sub ochii noștri din pricina poluării și acidificării oceanelor, care nu mai fac față emisiilor noastre de gaze de seră. 

Iată 5 moduri în care biodiversitatea susține viața pe Pământ:

Natura ne oferă ceea ce avem nevoie. Hrana, aerul curat și apa sunt fundamentele vieții, iar biodiversitatea Pământului a oferit civilizațiilor elementele esențiale de care avem nevoie pentru a supraviețui pe această planetă.

Natura ne protejează. Unele dintre cele mai importante roluri ale biodiversității sunt de apărare. Ecosistemele noastre ajută la reglarea climei și ne apără împotriva epidemiilor sau pandemiilor precum Covid-19. Poate că știi deja că pădurile înmagazinează carbonul din atmosferă și sunt esențiale pentru combaterea crizei climatice, un rol extrem de important în această privință jucând și oceanele.

Natura menține fluxul continuu al substanțelor vitale. Azotul și fosforul sunt doi nutrienți biologici primari necesari pentru toate formele de viață de pe Pământ, care circulă prin ecosistemele terestre. Activitatea umană a perturbat atât de mult ciclurile naturale ale nutrienților de pe Pământ, încât am degradat solurile și am dus la emergența unor zone moarte care se tot extind.

Natura ne hrănește spiritul. După cum bine știu multe popoare indigene și forestiere, noi suntem parte a naturii, nu separați de ea. Există atât de multe beneficii spirituale și recreative în natură, confirmate de știință și psihologie, care le-au documentat pe larg.

Natura ar putea rezolva probleme viitoare, cu care știm deja că ne vom confrunta. Cunoașterea științifică crește și evoluează. Cu cât mai mult putem păstra în viață specii dintre cele mai diverse (pe unele dintre ele încă nici nu le cunoaștem!), cu atât mai profundă poate fi această cunoaștere. De exemplu, natura a ajutat și continuă să ajute la progrese medicale importante. Există în lume plante medicinale de o putere extraordinară pe care încă nici nu le-am cercetat, dar care sunt în pericol de extincție sau au dispărut deja în tăcere. 

Așadar, ce ne distruge biodiversitatea?
Pe măsură ce societățile (și economiile) au crescut, a crescut și amprenta lor ecologică. Capitalismul extractiv a transformat natura în marfă și i-a făcut pe unii oameni să uite adevărata sa valoare. Urmărirea unei creșteri economice nelimitate este o sursă uriașă de nedreptate, care exploatează oamenii și planeta deopotrivă. 

Industriile distructive exercită o presiune mai mare asupra rețelei de viață a planetei noastre decât în orice alt moment din istoria omenirii. Corporațiile ard combustibili fosili poluanți, incendiază pădurile pentru a curăța terenul în vederea cultivării de produse agricole și pentru produse de unică folosință și jefuiesc zone tot mai adânci și mai îndepărtate ale oceanelor. Politicienii și guvernele noastre ne țin ostatici în acest sistem.

În loc să lucreze la o soluție, guvernele sprijină problema. Sprijină cu bani publici agricultura industrială distructivă sau pompează miliarde de euro în energie murdară.

Urmărirea nesfârșită a unei creșteri infinite pe o planetă cu resurse finite are un sfârșit previzibil care este deja la vedere. O mare parte din animalele sălbatice de pe această planetă, inclusiv, cel mai probabil, umanitatea însăși se îndreaptă spre dispariție.

Cum putem salva natura și pe noi înșine?

Guvernele trebuie să înceteze să mai acorde prioritate profiturilor corporațiilor și să regândească modul în care producem și consumăm alimente și alte bunuri pentru a reduce presiunile asupra naturii. E necesar să ne transformăm sistemele pentru a prețui atât oamenii, cât și planeta de care depindem. Bunăstarea oamenilor și a naturii trebuie să revină în centrul deciziilor economice și politice, nu doar cea a corporațiilor și a miliardarilor

Guvernele trebuie să restabilească echilibrul de putere în favoarea comunităților și să asculte de cei care sunt în contact cu natura. Trebuie inițiate parteneriate cu oamenii care sunt conectați și se bazează pe natură ca pe resursa cea mai de preț. Este cea mai sigură cale de a proteja viața sălbatică.

Trebuie să protejăm biodiversitatea rămasă, astfel încât aceasta să se poată, într-o oarecare măsură, recupera. Crearea unor vaste rețele de protecție din teritoriu poate contribui la combaterea schimbărilor climei, a pierderii speciilor, a securității alimentare și a riscului unor viitoare pandemii. 

Acordurile internaționale importante, precum Strategia UE 2030 privind biodiversitatea care prevede ca 30% din suprafața totală a terenurilor să fie protejată și ca 10% din terenurile UE să intre sub strictă protecție. Momentan doar 2% din Pădurile Carpaților sunt strict protejate în România (cel puțin pe hârtie), iar aplicarea acordului ar însemna un imens pas înainte pentru habitate cruciale.Avem nevoie cât mai curând de un plan clar pentru a proteja minim 10% din Carpați, în parteneriat cu comunitățile locale, precum și de suficiente fonduri și resurse pentru a face acest lucru posibil.

Nu putem risca să distrugem rețeaua de viață care ne susține. Facem parte din natură, iar dacă aceasta dispare, viitorul nostru va dispărea odată cu ea. Protejarea biodiversității este o modalitate de a ne proteja pe noi înșine.

Vrei să faci mai mult?
Avem șansa chiar acum de a proteja unul dintre cele mai importante refugii naturale ale Europei — Munții Carpați. Cere și tu liderilor politici să creeze un plan de protecție care să nu țină cont de granițele oamenilor, ci de habitatele naturale, pentru oprirea exploatării iresponsabile a pădurilor și protejarea acestor sanctuare ale vieții sălbatice!

Semnează acum: https://suport.greenpeace.ro/salvamcarpatii