După eșecul primei variante a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și criticile aduse de Comisia Europeană, Guvernul României a fost nevoit să dezvolte un nou plan. Modul în care a ales să o facă este însă greșit: în loc să scadă, crește nivelul de birocrație.
Noile cerințe limitează contribuțiile părților interesate: propunerile nu mai sunt acceptate decât dacă sunt formulate standard, sub formă de proiecte înscrise în niște fișe complicate. Asta înseamnă că responsabilitatea administrativă e transferată contributorilor, care oricum fac muncă voluntară oferind autorităților idei și soluții proaspete.
Guvernarea și procesele administrative asociate sunt responsabilitatea exclusivă a Guvernului și nu pot fi tranzacționate. Societatea civilă nu este mandatată prin alegeri, nu este plătită din bani publici, nu are pârghii legislative, nu controlează bugetul, nu beneficiază de aparatul administrativ, nu evaluează și decide în privința politicilor publice.
Rezultatul cel mai probabil? Și mai puțină participare, și mai multe idei captive în hățișul birocratic, și mai mult timp pierdut de ONG-uri, dintre care multe vor renunța.
Pe lângă înțelegerea greșită a ceea ce înseamnă un proces transparent de participare publică și consultări, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, autoritatea responsabilă de PNRR, nu a clarificat calendarul elaborării noului plan. Ne-a spus care este calendarul așa-ziselor consultări, ne-a spus care este data limită pentru depunerea planului, dar nimic despre ce se întâmplă între timp.
De aceea cerem ca Ministerul să anunțe și data publicării primei versiuni, perioada în care aceasta va fi în consultare publică, precum și data publicării și trimiterii către Comisia Europeană a celei de-a doua versiuni consolidate.
Chiar dacă procesul a fost prost organizat, considerăm că este esențial ca vocea noastră și a celor peste 22.000 dintre voi care au semnat pentru principiile și măsurile propuse pe platforma www.mainesedecideazi.ro să fie auzite!
Pentru asta, am trimis către Minister o listă cu propuneri de investiții și reforme în domeniile mediu, energie, managementul deșeurilor și infrastructura de apă, canalizare și tratare a apelor uzate. Am reluat argumentele noastre legate de oportunitatea de redresare a economiei în linie cu obiectivele Pactului Ecologic European, care propun tranziția către o economie circulară, cu emisii scăzute și digitalizare.
Am propus, așadar, reformarea sistemului energetic național prin renunțarea la cărbune și combustibili fosili și trecerea la energie regenerabilă și curată, creșterea eficienței energetice a clădirilor și promovarea democratizării energiei prin finanțarea prosumatorilor. Am propus digitalizarea și transparentizarea sectorului forestier, precum și investiții în Bariera Verde, o Rețea Națională de Păduri de Protecție (pentru care au semnat aproape 100.000 dintre voi). În privința biodiversității, România este țara cu cel mai mare potențial din Uniunea Europeană și trebuie să folosim acest avantaj ca fundament pentru bunăstarea noastră viitoare. De aceea, investițiile în conservarea mediului trebuie să fie un pilon al PNRR. Am cerut, de asemenea, investiții în mobilitate durabilă, un schimb de paradigmă în privința sectorului de transport care să ofere modalități alternative și curate de mobilitate.
PUTEȚI CONSULTA AICI DOCUMENTUL INTEGRAL
Așteptăm ca Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene să publice varianta consolidată a planului, cu contribuțiile părților interesate integrate, înainte de etapa trimiterii către Comisia Europeană. Vă ținem la curent!
Implică-te